Învierea la credință a lui Tolstoi

“În această carte, spuneti-le – încheie el – este scris tot. Știu carte? … Englezul scoase câteva exemplare legate din Noul Testament.”  (Tolstoi, ÎNVIEREA)

Evanghelia, o putere la îndemâna omului!

În Rusia,  din punct de vedere literar, secolul XIX a fost dominat de cei doi geniali  scriitori existențialiști, Dostoievski și Tolstoi. Dar aceștia au influiențat nu doar scriitorimea rusă ci și pe aceea occidentală, trecând granițele secolelor  XX și XXI, marcând scrisul marilor scriitori care vor veni după ei (Marcel Proust, William Faulkner, Albert Camus, Franz Kafka, Henry Miller, Gabriel García Márquez, Vladimir Nabokov, Henry James, Ernest Hemingway, Mircea Eliade, Nicoale Breban…).

Tolstoi, însă, a înțeles cel mai bine drama profundă a omului. El nu numai că a înțeles condiția umană, ci, aproximativ în ultimul deceniu de viață,  a și căutat să trăiască într-o relație cât mai corectă față de Dumnezeu creatorul și susținătorul vieții. Continue reading “Învierea la credință a lui Tolstoi”

Mă ridic din ruine

8.38Cine ne va despărţi de dragostea lui Hristos?

Romani 8:35

Dumnezeu nu-l scuteşte pe om de necazuri. Dar EI promite: „Voi fi cu tine în strâmtorare“. Nu contează ce fel de necazuri şi ce forme cum­plite pot lua acestea în viaţa unui om, nici unul dintre ele nu pot să-l scoată din relaţia lui cu Dumnezeu. Noi suntem „mai mult decât învingători” în toate aceste lucruri. Continue reading “Mă ridic din ruine”

Păcatul, un lucru neînsemnat?

james-4-17-religion-hd-wallpaper-1920x1080-4481Păcatul este din cale afară de păcătos.

Romani 7:13

Fiți atenți la gândurile ușuratice ale păcatului.

Imediat după convertire, conștiința este atât de sensibilă încât ne temem de cel mai mic păcat. Tinerii convertiți au o timiditate sfântă, care vine din teama de a nu-L ofensa pe Dumnezeu. Dar vai! În curând rodul acestor prime fructe este înlocuit de spinii lumii înconjuratoare. Continue reading “Păcatul, un lucru neînsemnat?”

Deprinde-te să-i fii plăcut lui Dumnezeu

contentment_philippians_4_11În totul si pretutindeni m-am deprins sa fiu sătul si flămând, să fiu în belsug si să fiu în lipsă.

Filipeni 4:11

 Aceste cuvinte ne arata ca multumirea nu este o înclinatie naturala a oamenilor. Invidia, nemulțumirea și plângerile sunt la fel de firesti pentru om ca buruienele pentru pamânt. Nu avem nevoie să semănăm spini si pălămidă; răsar fără să ne obosim, fiindcă sunt obișnuite și nepretențioase. La fel, nu avem nevoie sa învățăm oamenii să se plânga; se plâng fără să li se spună nimic. Dar lucrurile de preț trebuie cultivate. Continue reading “Deprinde-te să-i fii plăcut lui Dumnezeu”

Realitatea și viața în trupul lui Christos

Romans 12. 4-5Biserica – Trupul lui Hristos

Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n-au toate aceeaşi slujbă, tot aşa şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora.

Romani 12: 4-5

Se știe că doctorul este învățat și priceput să tratează problema (cauza) bolii pacientului, pacient care la exterior poate arăta frumos  și sănătos, de la distanță, dar dacă încerci să-l mângâi îi vei putea simți (poate)  țepii de “arici” care te vor ține departe de el dacă nu vrei să fii rănit. Continue reading “Realitatea și viața în trupul lui Christos”

Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele!

goverse-Luke-18-1-NIV-111313Rugați-vă întotdeauna.

Efeseni 6:18

Câte rugăciuni am spus din momentul în care am învățat să ne rugăm! Prima noastră  rugăciune a fost o rugăciune pentru noi însine; L-am rugat pe Dumnezeu să aibă milă de noi si să ne ierte păcatele. El ne-a auzit. Dar după ce ne-a îndepărtat păcatele ca pe un nor, nu ne-am oprit. A trebuit să ne rugăm pentru harul sfințitor, constrângător si restrângător. Am continuat să cerem o reînnoire a credinței, împlinirea făgăduințelor, izbăvire din ispite, putere în nevoie și ajutor în ziua încercării. Am fost nevoiți să mergem la Dumnezeu ca niște copii cerșetori. Continue reading “Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele!”

Creștine, ți-ai pus încrederea în Omul Isus Christos?

tumblr_mxnsxji8Zl1so22nbo1_1280Tatăl a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii.

1 Ioan 4:14

 Este liniștitor gândul că Isus Christos nu a venit fără voia,   autoritatea,  consimțământul și ajutorul Tatălui. El a fost trimis de Tatăl ca să fie Mântuitorul omenirii.    Noi suntem în stare să uităm că, dacă sunt deosebiri între persoanele Trinității, nu sunt în nici un caz deosebiri de onoare. Atribuim de multe ori onoarea mântuirii noastre, sau cel putin a înfăptuirii ei, mai mult lui Isus Christos decât Tatălui. Aceasta este o mare greșeala. Și ce dacă Isus a venit? Nu a fost trimis de Tatăl? Dacă a vorbit minunat, nu a fost din cauză că Tatăl Continue reading “Creștine, ți-ai pus încrederea în Omul Isus Christos?”

Harul Lui te însoțește pretutindeni

romans-8-38-39Cum iubește Domnul.

Osea 3:1

Credinciosule, priveste în urmă si gândeste-te la calea pe care te-a condus Domnul prin pustie –  cum te-a hranit si îmbrăcat în fiecare zi, cum ți-a răbdat neascultarea si cârtirile si dorul după oalele cu carne ale Egiptului; cum a despicat stânca ca să te adape, si cum te-a hrănit cu mană din cer. Gândeste-te că harul Său ți-a fost îndestulător în toate necazurile Continue reading “Harul Lui te însoțește pretutindeni”

Nota de plată a fost achitată

Romans b.2Așadar, fraților, noi nu mai datorăm nimic.

Romani 8:12 

Ca ființe create de Dumnezeu, îi suntem datori cu toții să-L ascultăm cu tot sufletul, inima si puterea. Încălcând poruncile Sale, așa cum am făcut toti, suntem datori dreptății Sale, și avem o datorie atât de mare încât n-am putea-o plăti niciodată. Dar, fiindcă Christos a plătit datoria poporului Săau, se poate spune că noi, creștinii, nu mai datorăm nimic dreptății lui Dumnezeu. Din acest motiv, credinciosul datorează și mai mult iubirii.

Eu sunt dator harului și milei lui Dumnezeu, dar nu sun Continue reading “Nota de plată a fost achitată”

Întoarce-te mereu la Cruce, lasă-ți povara și laudă-L pe Domnul

16237Ei vor lăuda căile Domnului

Psalm 138:5

Crestinii încep să „laude căile Domnului” atunci când își lasă povara la cruce.

Nici o cântare a îngerilor nu poate fi mai dulce decât primul cântec de bucurie care țâșnește din adâncul sufletului păcătosului iertat de Dumnezeu.

Știti cum îl descrie John Bunyan?. El spune că, atunci când sărmanul Pelerin își lasă povara la cruce, face trei salturi mari și își continua drumul cântând: Slăvită cruce, binecuvântat mormânt / Slăvit să fie Omul care v-a sfințit murind! Continue reading “Întoarce-te mereu la Cruce, lasă-ți povara și laudă-L pe Domnul”