“TATĂL MEU M-A URÂT TOATĂ VIAȚA”
Părinții lui Remus au divorțat când el avea 2 ani. Iar neiertarea, respingerea și amărăciunea l-au făcut să fie foarte violent, mânios și rău. Însă, toate acestea s-au schimat când a intervenit Dumnezeu în viața lui.
Vizionează până la final, și apoi dă share, ca mesajul să ajungă la cât mai mulți oameni.
Dacă îți place acest material, susține-ne cu o donație. Ne vei ajuta să producem în continuare materiale creștine: http://www.alfaomega.tv/donatii
“CE ȚI S-A ÎNTÂMPLAT AZI NOAPTE, M-A FĂCUT SĂ MĂ ÎNCRED ÎN DUMNEZEUL TĂU”
Timpul Trece, însă nu fără a fi cântărit.
Imaginea cântarului cu ceas, prezintă un adevăr cutremurător.
În câteva ore, vom spune adio 2022 și vom ura un bun venit anului 2023.
Cât de important e să înțelegem că tot ce am realizat material este de folos vieții de fiecare zi, însă din perspectiva veșniciei, sa cântărit doar ce ai făcut pentru alții. Textul din Matei 25:35-40, exprimă clar lucrul acesta.
Dincolo de aspectul material, există și realitatea spirituală.
Continue reading “John Bilti – Timpul trece…”
Aceasta este o colecție de gânduri despre viața și puterea Cuvântului Lui Dumnezeu pentru creștini. Citirea și strângerea Cuvântului în inimile noastre ne transformă.
Credința vine prin „auzirea” Cuvântului Lui Dumnezeu. Domnul a spus că, „Dacă are cineva urechi de auzit, să audă”. Când „auzim” ceea ce are Domnul de spus și Cuvântul Său lucrează în noi, ni se oferă mai multă înțelegere pe măsură ce auzim mai mult și continuăm să creștem în credință și înțelegere. Aceasta nu este doar auzirea cu urechile fizice, ci și auzirea în duhurile sau inimile noastre. (Marc.4:23-24, Romani 10:17)
Cei care cunosc Numele Tău se vor încrede în Tine.
Psalmul 9.10
Trebuie să-L cunoști pe Dumnezeu, înainte de a te putea încrede în El; iar cu cât te încrezi mai mult în Dumnezeu, cu atât Îl cunoști mai bine. Nu există nimic, în această lume, care să fie așa de binecuvântat ca o viață de credință simplă. Însă aceasta trebuie să fie o realitate, nu doar o mărturisire. Este cu totul zadarnic să vorbești despre trăirea prin credință, în timp ce inima se sprijină în secret pe făptură. Adevăratul credincios are de-a face, în mod exclusiv, cu Dumnezeu. Își găsește toate resursele în El. Aceasta nu înseamnă că subevaluează instrumentele sau canalele pe care Dumnezeu a ales să le folosească; din contră, le prețuiește nespus; și le apreciază ca fiind mijloacele pe care Dumnezeu le folosește spre ajutor și binecuvântare. Dar El nu permite ca ele să-l distanțeze de Dumnezeu. Limbajul inimii lui este acesta: „Dar tu, suflete al meu, odihnește-te în pace în Dumnezeu, pentru că de la El vine ce aștept. Numai El este stânca mea” (Psalmul 62.5,6).
Continue reading “DOMNUL ESTE APROAPE”
Mi s-a făcut dor de ea, m-a copleșit sentimentul acela matern în care ai nevoie ca părintele tău să-ți spună o vorbă, să-ți dea o mângâiere, dar nu mai este.
Cu ani în urmă mama mea a făcut un atac cerebral (ischemic), era nemântuită și deja mă rugasem pentru ea de ani de zile. Am plâns și am zis Domnului: ”De ce Doamne, chiar s-o iei dincolo nemântuită, Te rog de ani de zile pentru ea…”
Era în iarna anului 2010 cred, o zi de iarnă din Decembrie, cred că o zi de marți. Așa mi-a venit un gând s-o sun pe mama, să văd ce face. Chiar departe de casă, un copil nu-și poate uita niciodată mama, de cele mai multe ori o sunam de câteva ori pe săptămână, să văd ce face și să-mi spună cum se mai descurcă. De data asta însă tăcere.
Continue reading “Scumpa mea mamă! Nu încetați să vă rugați pentru mântuirea celor dragi”
MAI PRESUS DE DEZAMĂGIRILE VIEȚII (3)
În acea seară, ajungând acasă foarte întristată după discuția avută cu Paul, Alina îl chemă de o parte pe tatăl ei și îi istorisi totul. Nichifor rămase un timp pe gânduri și apoi îi spuse:
Continue reading “Eugen Oniscu: MAI PRESUS DE DEZAMĂGIRILE VIEȚII (3 & 4)”MAI PRESUS DE DEZAMĂGIRILE VIEȚII (2)
Într-o seară, Paul stătea pe o bancă dintr-un parc ce se afla în apropiere de casa lor. Era foarte adâncit în propiile sale gânduri sumbre, fiind foarte convins că trebuia să sfârșească cu viața lui și să nu mai trăiască agonizând. Pe o bancă în fața lui stătuseră un timp două fete, la un moment dat una dintre ele scoase o țigară și o întrebă pe cealaltă dacă nu are un foc. Dar fata nu avea și îi spuse să-i ceară lui Paul, la care fata ce dorise să fumeze spuse:
Continue reading “Eugen Oniscu: MAI PRESUS DE DEZAMĂGIRILE VIEȚII (2)”
ARMONIA MAGAZINE - USA 