Credință și viitor: învățăturile lui C. S. Lewis pentru vreme de pandemie

Într-adevăr, trebuie să facem și politică și compromisuri, în vremuri de pace sau de război, de molimă sau de sănătate. Dar orice ar presupune acestea și oricât de mulți ani am spera să petrecem în pace prin intervențiile umane, trebuie să rămânem concentrați pe adevărata speranță: cea a vieții veșnice.

Auto-caracterizarea președintelui Trump ca „un președinte în vreme de război” a stârnit controverse, deși mulți au făcut deja comparații cu 11 Septembrie sau cu al Doilea Război Mondial, când sacrificiul personal și economic a devenit necesar. Locuiam temporar în zona Los Angeles când COVID-19 a lovit acolo. Vecina mea, nevenindu-i să creadă că nu plecasem încă din oraș, a încercat o conversație politicoasă prin crăpătura ușii. Mi-a spus că familia ei și-a anulat planurile de vacanță. „Nu cred că ar trebui să ne luăm concediu în timpul unei stări de urgență naționale”, mi-a spus ea cu tristețe. Continue reading “Credință și viitor: învățăturile lui C. S. Lewis pentru vreme de pandemie”

Toni Berbece: Ce nu/este Hristos…

Hristos nu este magnetul tău pentru a-ți atrage clienți, nu de aceea a venit Hristos, ca tu să ai o persoana influență cu care să-ți faci publicitate la propria-ți afacere. Hristos este învierea noastră din mormânt, este singura soluție în fața morții. Dacă cei care au făcut acest banner uriaș nu s-au împăcat cu Hristos, până și reclama aceasta îi va condamna. Pentru că au scris Hristos cu litere gigantice în timp ce în viețile lor a fost de negăsit.

Hristos nu este o modă. Da, e cool mai ales în perioada aceasta să-L recunoști, e cool să te declari credincios, e cool să ai o cruce la gât, e cool să mergi să iei lumină (nu și anul acesta), dar dacă nu-I porți Crucea, adică dacă nu ai lepădarea de firea păcătoasă și de păcat, atunci vei descoperi că ai ratat esența. Hristos înseamnă suferință, zbucium, moarte și apoi viață din belșug. Mai întâi trebuie să moară din tine ura, pofta rea, minciuna, lăcomia, lașitatea, zgârcenia, gândul rău, vorba rea, privirea rea și apoi descoperi viața, frumusețea, pacea și fericirea. Spre Hristos se trece mai întâi pe la Cruce, despre aceasta este Paștele. Continue reading “Toni Berbece: Ce nu/este Hristos…”

Doar 1000…

La unii teama de a-și pierde “carcasa” este mai mare decât teama de a-și pierde conținutul, adica sufletul. Guvernele ia măsuri inimaginabile pentru a proteja trupurile dar pentru suflete de cele mai multe ori nu fac mare lucru, de aceea pentru securitatea trupului s-a pus o limită de 1000 de oameni per eveniment, pentru a nu se extinde o molimă. S-a închis Universitatea de Medicină din București, Salonul Auto de la Geneva e și el închis, Lombardia va fi închisă cu 16 milioane de oameni, care nu mai au voie să iasă de acolo. Dacă pentru această carcasă se fac atât de multe, iar panica este atât de mare, oare ce ar trebui să se facă pentru un suflet mai bolnav decât infectarea cu Coronavirus? Continue reading “Doar 1000…”

Învierea la credință a lui Tolstoi

“În această carte, spuneti-le – încheie el – este scris tot. Știu carte? … Englezul scoase câteva exemplare legate din Noul Testament.”  (Tolstoi, ÎNVIEREA)

Evanghelia, o putere la îndemâna omului!

În Rusia,  din punct de vedere literar, secolul XIX a fost dominat de cei doi geniali  scriitori existențialiști, Dostoievski și Tolstoi. Dar aceștia au influiențat nu doar scriitorimea rusă ci și pe aceea occidentală, trecând granițele secolelor  XX și XXI, marcând scrisul marilor scriitori care vor veni după ei (Marcel Proust, William Faulkner, Albert Camus, Franz Kafka, Henry Miller, Gabriel García Márquez, Vladimir Nabokov, Henry James, Ernest Hemingway, Mircea Eliade, Nicoale Breban…).

Tolstoi, însă, a înțeles cel mai bine drama profundă a omului. El nu numai că a înțeles condiția umană, ci, aproximativ în ultimul deceniu de viață,  a și căutat să trăiască într-o relație cât mai corectă față de Dumnezeu creatorul și susținătorul vieții. Continue reading “Învierea la credință a lui Tolstoi”

Toni Berbece: “Mama și tata nu mă lasă să cred în Dumnezeu!”

Un studiu făcut pe sute de copii puși să-L deseneze pe Dumnezeu, pentru a realiza care este conceptul despre Acesta la o vârstă fragedă, a realizat că niciunul dintre copii nu a spus că nu și-L poate imagina pe Dumnezeu sau că ei nu cred în existența Lui. Toți copiii s-au pus cu entuziasm să-L deseneze ca pe un tată sau ca pe un bunic. Cercetătorii au descoperit că într-o anumită zonă a creierului, cea care deține și sentimentul de siguranță părintească, se află implantată deja ideea de Dumnezeu, urmând ca mai apoi cunoașterea Lui prin relaționare să se extindă la toate celelalte emisfere ale creierului care se ocupă cu experimentarea, logica și altele. Continue reading “Toni Berbece: “Mama și tata nu mă lasă să cred în Dumnezeu!””

Despre Darby și câteva idei care îl reprezintă

by ioan8  Paul Dan

Eseul care urmează se ocupă strict de Darby și mișcarea fraților. Oricine citește va fi zidit 

Fratele Dani Ionescu cunoscător al scrierilor lui Darby aduce un serviciu întregii frățietăți evanghelice române (nu numai pentru BER) prin lucrarea edificatoare care a făcut-o.

citiți și  Bestii blasfemiatoare la organizatia “The Gospel Coalition” (Coaliția Evangheliei)

« Nu sunt darbist. Nici tudorist. Nici baptist. Nici nu primesc bani de nicaieri pentru a scrie acest articol. Asta pentru a evita cateva intrebari ale unor frati “dragalasi” care cauta sa distruga lucrarea lui Dumnezeu. Caut sa dovedesc ca John Nelson Darby si gruparea Plymouth Brethren cautau sfintenia si nu predicau siguranta mântuirii separata de sfintenie. Siguranta mantuirii nu este o invatatura darbista, ci o invatatura biblica. Siguranta mantuirii nu ne face sa ne culcam pe o ureche, atat timp cat nu abuzam de ea. Dimpotriva, siguranta mantuirii l-a insufletit pe Darby sa-I dea Mantuitorului tot ce-a avut mai bun! Continue reading “Despre Darby și câteva idei care îl reprezintă”

Papa, patriarhul și “merele de aur”

Papa Francisc este în vizită în România, eveniment televizat, pus pe prima pagină a ziarelor, primit de președintele țării, adulat pe străzi și primit în “palatul regal a maiestății sale Daniel”, patriarhul României.
Totul face parte dintr-un sistem bine regizat, un sistem al Vaticanului prin care papii sunt prezentați înaintea oamenilor ca niște regi, omul este pus în centru iar oamenii îi aduc slavă. Sistemul se potrivește ca o mănușă cu sistemul ortodox, care la fel face și cu “regele” Daniel. Continue reading “Papa, patriarhul și “merele de aur””

Încrederea în Dumnezeu

Nu vă îngrijorați deci pentru ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.
Matei 6:34

SĂMÂNȚA BUNĂ

Încrederea în Dumnezeu

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un editor de la ziarul „New York Times” nu putea să doarmă și nici să-și elibereze mintea de teamă, până nu și-a fixat în inimă cuvintele unui înflăcărat imn creștin: „Nu cer să văd cețosul viitor; un singur pas înainte mi-e de-ajuns”. Continue reading “Încrederea în Dumnezeu”

De ce sunt pe pămînt, care este sensul vieţii mele?

de Wilhelm Busch

Totul se învîrte în jurul acestei întrebări: De ce sunt în această lume? Care este sensul vieţii mele?

Un industriaş din Essen mă cheamă foarte agitat într-o zi la telefon: „Domnule pastor, veniţi!“ Mă duc  mediat la el. La sosire, mă întîmpină cu cuvintele: „Fiul meu s-a împuşcat cu un foc de revolver“. Îl cunoşteam pe băiat. Era student. Avea tot ce-i poftea inima. Era sănătos, bine clădit, chipeş, tînăr şi bogat. Poseda de mult propriul lui automobil. Şi nici nu fusese vreodată implicat într-o afacere dubioasă. Şi acest tînăr îşi trage un glonte în gură! Continue reading “De ce sunt pe pămînt, care este sensul vieţii mele?”