Ziua în care am învățat iubirea necondiționată…

Într-o bună zi am fost sunat de un tânăr să merg la spital să mă rog pentru soția lui, care se afla în comă. Când am ajuns lângă patul ei am văzut un trup stafidit, pentru că de câteva săptămâni se hrănea doar cu perfuzii, era acoperită doar cu un cearșaf alb, dar doar pe partea de jos a corpului, în rest se vedea trupul ei răpus de boală. El o mângâia pe creștet și o numea într-una: “Soarele meu, soarele meu, soarele meu!” Își dăduse demisia și se mutase într-un apartament de lângă Fundeni pentru a fi zi de zi la spital, deși ea mare parte a fost în comă. Se ruga zilnic pentru ea, iar în ultima lună de viață el i-a făcut toate poftele, o scotea în fiecare zi afară cu căruciorul, o plimba ore în șir, îi citea din Biblie, o încuraja și îi ridica moralul. În cele din urmă ea a plecat acasă la Tatăl ei Ceresc. Continue reading “Ziua în care am învățat iubirea necondiționată…”

În prezența lui Dumnezeu

Dumnezeu le dă puterea Duhului Sfânt celor care petrec timp în prezența Lui și care au inimi sensibile, gata să se schimbe. Ucenicii Lui Isus au fost cu Domnul lor zi și noapte, au făcut totul împreună, au petrecut multe nopți ascultându-L și spunându-I ce era în inimile lor. Ei au fost primii care au primit puterea prin botezul cu Duhul Sfânt și au pus bazele bisericii creștine. Dar înainte de venirea puterii, au avut intimitate cu Isus. Adevărul este că nu putem primi puterea Domnului, dacă nu avem mai întâi intimitate cu El. Continue reading “În prezența lui Dumnezeu”

N-am suferit destul…?

Ne văităm adesea că cineva ne-a vorbit de rău, că am fost defăimați sau că ni s-a știrbit imaginea. Dar ce imagine avea Isus pe cruce? Când era gol înaintea oamenilor, plin de scuipatul celor pe care poate că i-a vindecat sau hrănit, când era plin de sângele scurs din rănile produse de cei pentru care murea, ce a zis El? S-a văitat vreun pic înainte sau după? S-a lamentat El înaintea cuiva? S-a îndreptățit El înaintea oamenilor care strigau: “Răstignește-L”? Nicidecum, ci crucea e cruce. O porți dând slavă lui Dumnezeu. Ucenicii Lui Hristos nu au de apărat nicio imagine personală, ci doar imaginea lui Hristos în ei. Pentru că oamenii slujiți, adesea sunt cei care bat cuie și votează răstignirea ta, de aceea noi nu slujim pentru o răsplată și imagine pământească, ci pentru o răsplătire cerească. Nu alerg pentru cununi pământești, ci pentru cea cerească. Continue reading “N-am suferit destul…?”

Când norii fără ploaie judecă curcubeiele

Odată un nor negru fără ploaie, care umbrea casele oamenilor și dădea migrene celor de dedesubt, un nor negru care știa doar să împrăștie apatie și somn, un nor care avea rolul doar de a ascunde Soarele, a văzut în zare un curcubeu. Atunci a început ursuz să comenteze: “Ce te dai mare, ce te ridici așa peste noi, ce ești așa colorat? Nu îți e rușine cu ale tale culori? Cine te-a pus să te cocoți acolo sus? Ești prea mândru, ești ciudat, ești inutil, n-ai niciun rost, nu te vrem că nu prea sunt ca tine printre noi, ești un ciudat.” Continue reading “Când norii fără ploaie judecă curcubeiele”

Orice armă făurită împotriva ta…

 

Poate că arma făurită împotriva ta este un duh de boală cu care te lupți chiar acum, știi că ești tânăr/tânără, că mai ai mult de trăit și totuși simți că o boală, care n-ar trebui să fie peste tine, e ca o armă la grumazul tău. Poate că bătrânețea ta e chinuită de zeci de boli și viața îți e un chin. În Numele lui Isus Hristos această armă să fie distrusă! Continue reading “Orice armă făurită împotriva ta…”

Durabilitatea fericirii

Nu poți fi predicatorul tuturor pentru că nici cerul, din nefericire, nu este al tuturor. De aceea azi voi scrie unora, nu tuturor, deși as vrea să fie un mesaj pentru toți.

Cred că am ajuns să cunosc un pic din ce înseamnă viața cu bine si rău, iar rândurile pe care le voi așterne reprezintă o achiziție esențială, un postulat al vieții de credință obținut cu costuri, sacrificii, deseori cu pierderi dureroase.

Așadar:

Fericirea nu este o sumă de emoții, ci o suită de alegeri care determină ce vom avea, ce vom simți, cum ne va fi. Continue reading “Durabilitatea fericirii”

Înainte de a pleca în veșnice, îți recomand să faci 11 lucruri

În calitate de creștini ne gândim adesea la modul în care acționăm fiecare dintre noi ca reprezentanți ai lui Isus Hristos și al învățăturilor Sale. În acest sens consider că este important ca fiecare dintre noi să participe la acțiuni specifice care să ne consolideze credința și să ne ajute să o trăim cu adevărat. Așa că am întocmit o listă mai jos cu lucruri pe care ar trebui să le facă fiecare creștin înainte de a merge la cele veșnice – sunt câteva sugestii care cred că vă vor ajuta să începeți ceva bun, dacă nu ați făcut-o deja. Continue reading “Înainte de a pleca în veșnice, îți recomand să faci 11 lucruri”

Ce să faci când părinții nu te lasă să te căsătorești…

Vin tineri și-mi spun: “Părinții nu ne lasă să ne căsătorim, ce să facem?” Iar eu îi întreb câți ani au. Sunt șocat apoi să aflu că au fiecare peste 20 și ceva de ani și că au o relație superbă și binecuvântată de mulți ani, dar mama/tata “nu-l înghite pe el sau n-o înghite pe ea”. Vin și-mi spun că sunt “șantajați” cu mama care zice că moare de inimă dacă o ia pe “aia” sau pe “ăla”. Unii părinții sar cu “blesteme” cum că o să se aleagă praful de ei dacă nu-i ascultă și că fără binecuvântarea lor nu vor avea reușită. Continue reading “Ce să faci când părinții nu te lasă să te căsătorești…”

Dragi cadre medicale, nu folosiți Covid 19 ca paravan pentru neglijență

Un prieten dintr-o țară europeană povestea că trebuia să repete o operație destul de grea, însă înainte de operație i s-a pus și diagnosticul de Covid 19, apoi imediat după operație i s-a retras acest diagnostic și a fost trimis acasă. Cumva pacientul a înțeles de aici că dacă Doamne ferește murea în operație era tot Covid-ul de vină, dar pentru că totul a fost Ok nu a mai avut nevoie de Covid și nu mai prezenta pericol pentru nimeni, fiind trimis acasă în sânul familiei.

O asistentă îi povestea unui prieten că a observat o delăsare din partea colegelor ei, deoarece în perioada Covid 19 orice neglijență este “scuzabilă”, iar orice punere în pericol a pacienților are o “acoperire”. Să ne ferească Dumnezeu de oameni care au nevoie de “acoperire” pentru a nu-și face datoria față de semeni. Continue reading “Dragi cadre medicale, nu folosiți Covid 19 ca paravan pentru neglijență”