Când iubim o persoana, iubim tot ce îi apartine. De aceea, atât de prețioasă este persoana Domnului Isus în mintea oricărui credincios, încât ei consideră că tot ce îi aparține are o valoare inestimabilă. „Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele” (Psalmi 45:8), spune David, de parcă orice veșmânt al Mântuitorului ar fi fost atât de binecuvântat de prezența Sa încât nu se poate să nu-L iubești. Continue reading “Îl iubim pentru că El ne-a iubit mai întâi”
Tag: Harul
Harul Lui te însoțește pretutindeni
Credinciosule, priveste în urmă si gândeste-te la calea pe care te-a condus Domnul prin pustie – cum te-a hranit si îmbrăcat în fiecare zi, cum ți-a răbdat neascultarea si cârtirile si dorul după oalele cu carne ale Egiptului; cum a despicat stânca ca să te adape, si cum te-a hrănit cu mană din cer. Gândeste-te că harul Său ți-a fost îndestulător în toate necazurile Continue reading “Harul Lui te însoțește pretutindeni”
Harul lui Dumnezeu, disciplinele spirituale și firea pământească
Scopul fundamental pe care îl are un credincios – după ce a fost mântuit – este sfintirea personală. Vrem să fim asemenea Domnului Isus, vrem să ne eliberăm inima de orice păcat si gândul de orice necurăție. Vrem să fim sfinti, pentru că avem un Tată sfânt care ne-a spus: « Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant » 1Petru 1 :15-16.
Atunci când ne pocăim, Dumnezeu prin Isus Hristos ne acceptă și, în ciuda slăbiciunilor noastre, ne socotește neprihăniți si sfinti. Continue reading “Harul lui Dumnezeu, disciplinele spirituale și firea pământească”
Harul rece
by Dionis Bodiu
Pe buzele noastre harul îngheață. N-apucă să curgă înspre aproapele, că deja e dogmă, doctrină, deget amenințător, foc și mânie, selectivitate arbitrară.
Augustă alegere a facerii de bine. Nemeritată, însă atât de întemeiată pe vrednicia recipientului!
Văd aici un paradox al condiției umane: cu cât vorbim mai puțin despre har, cu atât suntem mai dispuși să-l lăsăm să curgă prin noi. Harul se vede cel mai bine în făpturile lui Dumnezeu atunci când este neînsoțit de cuvinte. Harul nu se ambalează în vorbe: atunci când încercăm să îl împachetăm în cuvinte devine perisabil și începe să prindă miros. Continue reading “Harul rece”
“Ei vor umbla împreună cu Mine”
„Totuşi, ai în Sardes câteva nume care nu şi-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici.”
Apocalipsa 3:4
Putem înţelege că acest text se referă la îndreptăţire. „Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb“; acest lucru înseamnă că se vor bucura mereu de simţământul îndreptăţirii prin credinţă; vor înţelege că neprihănirea lui Christos le-a fost atribuită, că au fost spălaţi şi albiţi ca zăpada.
Din nou, ne referim la bucurie şi sfinţenie Continue reading ““Ei vor umbla împreună cu Mine””
Christos „a venit să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut”
“Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii.“
1 Corinteni 1:28
Umblă pe străzi la lumina lunii, dacă ai curaj, şi îi vei vedea pe păcătoşi. Veghează atunci când noaptea e întunecată, vântul va şuieră şi hoţii se ascund în pragul uşilor, şi îi vedea pe păcătoşi atunci. Du-te la închisoare şi plimbă-te printre celule; vei observa oameni cu fruntea încruntată, oameni pe care nu ţi-ar plăcea să-i întâlneşti noaptea, şi îi vei vedea pe păcătoşi. Du-te la şcolile de corecţie, şi urmăreşte-i pe cei care au demonstrat o depravare juvenilă, şi îi vei vedea pe păcătoşi. Continue reading “Christos „a venit să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut””
„Familiile patriarhilor” de Petru Lascău
O carte despre realizări, conflicte şi crize în familie
Motto: „Dumnezeu este Autorul familei şi a lăsat familii drept model în Sfânta Scriptură, de la care să învăţăm.”
Se pune întrebarea dacă Biblia mai este de actualitate, atunci când ne vorbeşte despre viaţa de familie. Sunt multe persoane care consideră că modelul familiilor expuse în cuprinsul Sfintelor Scripturi aparţine altor timpuri şi de aceea, nu avem de ce să îl luăm în considerare. Este adevărat că Biblia a fost scrisă în perioade şi epoci caracterizate de alte norme sociale decât cele contemporane, însă problemele fundamentale ale omului sunt aceleaşi, iar dificultăţile întâmpinate de cei menţionaţi în Cartea Sfântă rămân identice cu cele ale generaţiei prezente. Continue reading “„Familiile patriarhilor” de Petru Lascău”
Pachetul „invizibil” al harului, de la ușa inimii tale
„Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.” Ioan. 14.27
Credința în Harul Lui Dumnezeu
Astăzi, pe unul din pereții Casei de odihnă unde sunt cazat, din Tabăra de tineret creștin – Tabăra Voroneț (Camp Cristia – http://www.cristia.ro/), am observat înrămată o imagine “peisaj de munte” și un text, cuvinte care mi-au captat toată atenția:
„Vă las pacea, vă dau pacea Mea.” Ioan. 14.27
Această promisiune, cuvânt profetic al Domnului Isus, m-a inspirat să meditatez la “Un pachet al harului” lui Dumnezeu.
Vedem cum sistemele înțelepciunii omenești Continue reading “Pachetul „invizibil” al harului, de la ușa inimii tale”
Prefăcătoria, canon al vietii neduhovnicesti
Blândețea și Iertarea –
reguli de aur ale creștinului
.
Nu mai este demult o noutate faptul că americanii sunt și cei mai buni actori. Ei se comportă natural în orice împrejurare. Dar mai ales atunci când trebuie să zâmbească îndatoritor. Ei spun cu nonșalanță, cu câtă ușurință, cu deosebită naturalețe “I’m sorry!”
Pe de o parte este lăudabilă atitudinea lor politicoasă, până la un punct. E ok pentru exprimarea unei politeți de moment, instantanee, sau tardive… Dar, pe de altă parte, trebuie să existe o concordanță între ceea ce gândești, ceea ce spui și ceea ce simți cu adevărat Continue reading “Prefăcătoria, canon al vietii neduhovnicesti”
Încurcătura unui înțelept
„căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos“
Evanghelia Ioan, 1.17
O CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ evreiască istorisește despre un înțelept foarte cunoscut, că atunci când se afla pe patul de moarte, au venit ucenicii lui să-l viziteze. Văzându-i, înțeleptul a început să plângă.
– Lumină a poporului, îi spuseră ei, coloană a templului, daltă din cele mai ascuțite, ce motiv ai să plângi?
– Dacă ar fi vorba, le-a răspuns înțeleptul, să mă înfățișez în fața unui rege pământesc, care astăzi trăiește și mâine nu va mai fi, a cărui pedeapsă cu moartea nu are în ea ceva absolut, pentru că aș putea să-l potolesc cu cuvintele mele sau să-l câștig cu bani, nu aș plânge. Continue reading “Încurcătura unui înțelept”




