IMPORTANT: Copiii lui Marius & Ruth Bodnariu, ai cui sunt ei?

papiro

“Republica“ lui Platon – Manualul societăților desprinse de Dumnezeu!

Cel puțin aceasta a fost intenția ,,renașterii“. Venită după Evul Mediu creștin, Renașterea a însemnat ,,revenirea“ la epoca precreștină, anularea influențelor creștinismului asupra societății. Continue reading “IMPORTANT: Copiii lui Marius & Ruth Bodnariu, ai cui sunt ei?”

GABRIEL LIICEANU: Câteva gânduri despre limba română de astăzi

gabriel-liiceanuÎn atmosfera de liniște a acestor zile, recitind Caietele lui Cioran, am dat peste un loc în care e evocată o vorbă a lui Platon: „Socrate către Criton înainte de a muri: «Reaua folosire a cuvintelor nu este numai o greșeală de limbă, ci și un chip de a face rău sufletelor».” Dar de ce, m-am întrebat, insultată, gramatica ne poate handicapa pe toți?  Un prim răspuns care mi-a apărut în minte ar fi: pentru că de la ea ne vin primele reguli pe care le primim în viață. Prin ea domesticim animalul din noi care intră în lume împachetat în țipete, scâncete și onomatopee. Continue reading “GABRIEL LIICEANU: Câteva gânduri despre limba română de astăzi”

Seminar despre moarte (1)

Citat-Bertolt-BrechtNașterea îți are vremea ei, și moartea își are vremea ei; săditul își are vremea lui, și smulgerea celor sădite își are vremea ei.

Solomon, Eclesiastul.3:2

  1. Nimeni nu ne-a intrebat daca vrem sa ne nastem. Nimeni nu ne intreaba daca vrem sa murim. (Curt Goetz)

  2. Omul acceptă moartea, dar nu ceasul morţii. Să mori oricând, numai când trebuie să mori nu! (Emil Cioran)

  3. Nu mă îngrozeşte moartea, ci felul de a muri. (Ovidius)

  4. Moartea nu este decât o schimbare veşnică. (Philip Freneau) Continue reading “Seminar despre moarte (1)”

Seminar despre morală (1)

constantin_brancusi_infinit_3168

Când Neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege; şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc sau se dezvinovăţesc între ele. (Romani 2: 14-15)

1. A fi moral înseamnă a fi bun și drept. (Vavila Popovici)

2. Apostolul Pavel ne spune că legea morală este înscrisă în inima omului. În afară de ea există și o conștiință morală a omului care-l îndeamnă să se conformeze legii morale. Îl îndeamnă, dar nu îl obligă. (Vavila Popovici)

3. Conștiința este busola moralei. (George Danciu)

4. Religia fără conștiință morală nu e decât un cult superstițios. (Immanuel Kant)

5. Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. (Regele Mihai I) Continue reading “Seminar despre morală (1)”

Seminar cu Petre Țuțea

p-tuteaCa să cunoască azi prin Biserică înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu. (BIBLIA, Efeseni 3.10)

Mie mi-a trebuit o viată ca să mă conving ca in afară de Biblie, nu e nici un adevar.  – Petre Țuțea

 

120 vorbe de duh,  din Citateistețe.ro

1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul. Continue reading “Seminar cu Petre Țuțea”

Care este Numele Lui …?

YHWHCei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!” (Psalmul, 9.10)

.

.

Mă vor întreba:  Care este Numele Lui?” 

Ce le voi răspunde?

 Exod, 3.13

.

Omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului.” ( Geneza 2:20)

Numele dat  tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului, de către Adam, primul om creat de pe pământ, a rămas odată pentru totdeauna, fapt ce ne face să credem că Adam a fost de o inteligență scilipitoare, atotcuprinzătoare „şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele.” (Geneza, 2.19), căci  omul avea capacitatea intelectuală cu care fusese creat  de <<Dumnezeu>>, nealterată de păcatul neascultării. Continue reading “Care este Numele Lui …?”

„Iubirea înlăcrimată” de Cristina Magdalena Frâncu

IubireaMotto:Abia atunci pricepem preţul jertfei Tale/ Şi lacrimile sfinte ce-au curs ca douǎ perle…” (Suntem aşa de slabi)

„Eu nu scriu pentru mine, ci pentru alţii: pentru cel ce îmi citeşte creaţiile. Este adevărat că scriu ceea ce gândesc despre anumite teme, cum văd eu un fapt ori un lucru, cum primesc lumină asupra unor pasaje din Scriptură. Scriu despre lipsurile vieţii mele de credinţă, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, şi cititorul trece prin aceleaşi lupte interioare şi vreau să ştie că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează şi care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a o suporta…”, spune poeta Cristina Magdalena Frâncu. Continue reading “„Iubirea înlăcrimată” de Cristina Magdalena Frâncu”

Întreabă despre înviere!

Catedrala Greco-Catolică din BlajDar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.

Luca 20.38

Pe Urmele Mântuitorului Isus

Luca 20.27-40

În fața textului din Evanghelia lui Luca, 20.27-40, observ cât de lipsiți de logică sunt cei care vin cu întrebări nesincere înaintea Domnului Isus.

Și mă gândesc că ar fi necesară o lecție de logică sau cel puțin câteva noțiuni.

De logică s-au ocupat mari gânditori și filozofi eleni: Democrit, Socrate, Platon, Aristotel.   Logica este un cuvânt derivat din termenul elen λόγος – logos (cuvânt, idee, rațiune, ordine).  Heraclit din Efes utiliza cuvântul „logos” cu înțelesul de ordine necesară, proprie atât cosmosului, lumii materiale cât și gândirii omenești în forma ei superioară. Filosofii stoici elini au dat cuvântului „logos” un sens idealist, înțelegând prin logos rațiunea cosmică, divină. Mai târziu filosoful Filon Iudeul a utilizat cuvântul „logos” desemnând prin el rațiunea divină ca forță mijlocitoare între Dumnezeu și lume. Continue reading “Întreabă despre înviere!”

Mai sunt oameni buni!

Vavila PopoviciPrima condiție a bunătății sufletului omenesc este să aibă ceva de iubit; a doua, să aibă ceva de respectat.

George Eliot

.

.   Mi-a reținut atenția un articol publicat zilele trecute într-un ziar din România. Un cerșetor din Kansas, SUA, a înapoiat unei femei inelul de logodnă, inel din platină cu diamante, pe care din greșeală femeia l-a aruncat cerșetorului. Inelul a fost pus inițial în portofel și uitând de el, l-a scos împreună cu alți bani și l-a aruncat în cutia milei cerșetorului. A doua zi, reconstituind momentele și gesturile, dându-și seama ce făcuse, s-a dus și l-a întrebat pe cerșetor dacă a găsit un inel. Acesta i-a înapoiat obiectul. Drept mulțumire, femeia a organizat o strângere de fonduri și din donații i-a dat cerșetorului bani pentru o casă. Fericit, bărbatul a exprimat: „Pare un miracol. Nu credeam că o să găsesc o cale să revin la viaţa pe care o aveam. Cred că în viaţă ne gândim mereu la cele mai proaste concluzii, dar uite că există şi oameni buni”. „Bunicul meu era preot şi m-a crescut de când aveam 6 luni şi încă mai am acea bunătate de la el”, a mai spus bărbatul.[…]

Continuarea în Revista ARMONIA

Seminar despre timp (1)

Timpul finit Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.

Solomon (Eclesiastul, 3.1)

.

   “Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.  Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.”

Evanghelia lui Matei, 6.33-34
.

.

  1. Muzica este timp sonor. (Emil Cioran)
  2. Timpul este o formă de mișcare abstractă pe care o percepem după nașterea noastră. (Vavila Popovici)
  3. Eternitatea ar putea fi treapta finală a timpului, precum neantul sublimarea ultimă a eternității. (Emil Cioran) Continue reading “Seminar despre timp (1)”