Dar când Dumnezeu a găsit cu cale…
Ca lucrători ai lui Dumnezeu, trebuie să învăţăm să facem loc pentru El – să-I lăsăm „spaţiu de mişcare”. Noi calculăm, estimăm şi spunem că se va întâmpla cutare sau cutare lucru, dar uităm să-L lăsăm pe Dumnezeu să vină aşa cum doreşte. Am fi surprinşi dacă Dumnezeu ar apărea la strângerea noastră sau în predica noastră într-un fel la care nu ne-am fi aşteptat niciodată? Continue reading “Lasă Ioc pentru Dumnezeu”
Confruntarea păcătoșilor cu Adevărul
„Isus […] dis-de-dimineaţă a venit din nou în Templu; şi tot norodul a venit la El. El a şezut jos şi-i învăţa.”
Apostolul Ioan povestește cum a avut loc confruntarea directă dintre farisei și Isus Hristos. Confruntarea s-a petrecut în Templu, într-o zi când Domnul Isus învăța poporul, căruia îi oferea binecuvântarea Sa: Continue reading “Logica păcătosului și adevărul lui Dumnezeu”
Look to Me, and be saved [Priviți la Mine și fiți mântuiți.] (Isaia 45:22, KJV)
Aşteptăm ca Dumnezeu să vină la noi cu binecuvântările Lui şi să ne mântuiască? El spune: Priviţi la Mine şi fiți mântuiţi”. Cea mai mare dificultate spirituală este să ne concentrăm atenţia asupra lui Dumnezeu, şi ceea ce face acest lucru atât de dificil sunt binecuvântările Lui. Necazurile ne fac aproape întotdeauna să privim la Dumnezeu; binecuvântările Lui ne pot face să privim în altă parte, învăţătura Predicii de pe munte este, în esenţă, următoarea: restrânge-ţi toate interesele până când atitudinea minţii, a inimii şi a trupului tău este una de concentrare asupra lui Isus Cristos.
Mulţi dintre noi avem o imagine teoretică despre ceea ce ar trebui să fie un creştin, iar privirea la vieţile sfinţilor devine o piedică în calea concentrării atenţiei noastre asupra lui Dumnezeu. Continue reading “La ce privesc eu?”
Abel era pastor.
Ca pastor, Abel și-a sfințit lucrarea spre slava lui Dumnezeu și a oferit o jertfa de sânge pe altarul Său. Domnul l-a binecuvântat pe Abel și jertfa lui. Acest prim simbol al lui Christos este clar și distinct. La fel de clar ca prima stralucire a zorilor, care nu lumineaza nimic, dar vestesc răsăritul grabnic al soarelui. Când îl vedem pe Abel, pastor si preot, aducând o jertfa de bun miros lui Dumnezeu, ne gândim la Domnul nostru, care a adus în fața Tatălui Său o jertfa pe care Iehova a respectat-o întotdeauna. Continue reading “Fără jertfă, nu-i placi lui Dumnezeu”
L-am căutat, dar nu l-am gasit.
Spune-mi unde ai pierdut tovărășia lui Christos, si eu o să-ti spun unde ÎI vei găsi. L-ai pierdut pe Christos fiindcă nu te-ai rugat? Atunci trebuie să-L cauți pe genunchi si ÎI vei găsi. L-ai pierdut pe Christos păcătuind? Nu ÎI vei găsi decât renunțând la păcat si încercând, prin Duhul Sfânt să îndepartezi membrul prin care vine păcatul. L-ai pierdut pe Christos neglijând Scriptura? Trebuie să-L cauți în Scriptură. Este adevărată zicala „Caută un lucru unde l-ai scăpat; este acolo“.
Caută-L pe Christos unde L-ai pierdut, fiindcă El nu a plecat. Dar este greu să te întorci la Christos. Bunyan spune ca drumul de întoarcere al pelerinului a fost cel mai greu. Douăzeci de mile înainte sunt mai ușor de străbatut decât o milă înapoi pentru a găsi ceva pierdut. Ai grijă să stai aproape de învățător, odată ce L-ai găsit. Continue reading “Unde L-ai pierdut pe Christos?”
L-a apucat o groază și un mare întuneric.
Geneza 15:12
Ori de câte ori Dumnezeu dă o viziune unui credincios, El îl pune, cum ar veni, în umbra mâinii Lui şi datoria credinciosului este să rămână liniştit şi să asculte. Exisită un întuneric care vine din prea multă lumină şi atunci este timpul să ascultăm. Genesa 16 este un exemplu de ascultare de un sfat bun atunci când este întuneric, în loc de a aştepta ca Dumnezeu să trimită lumina. Continue reading “Viziune şi întuneric”
Dar când Dumnezeu… a găsit cu cale să descopere în mine pe Fiul Său…
Galaieni 1:15-16
Chemarea lui Dumnezeu nu este o chemare la vreo lucrare anume; eu o pot interpreta în felul acesta, deoarece contactul cu natura lui Dumnezeu mă face să îmi dau seama ce mi-ar plăcea să fac pentru El. Chemarea lui Dumnezeu este în mod esenţial expresia naturii Lui; slujirea este rezultatul a ceea ce se potriveşte naturii mele. Vocaţia vieţii naturale este exprimată de apostolul Pavel: „Când Dumnezeu a găsit cu cale să descopere în mine pe Fiul Său ca să Îl vestesc (adică să-L exprim în sfinţenie) printre neamuri”. Continue reading “Vocaţia vieţii naturale”
De ce Dumnezeu mântuiește pe păcătoși doar prin har, nu prin fapte?
Este scopul lui Dumnezeu ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu …pentru ca după cum este scris: ” Cine se laudă să se laude în Domnul.” (1 Corinteni 1:29,31).
De aceea Pavel accentuează acest aspect, că mântuirea este “Nu prin fapte ca să nu se laude nimeni“. Dacă era ceva cât de mic, cât de puțin, care ar fi putut face păcătosul, atunci cel puțin o parte din gloria mântuirii trebuia atribuită omului. Continue reading “MÂNTUIȚI PRIN HAR”
Au pus mâna pe un anume Simon… şi i-au pus crucea în spinare.
Dacă ascultăm de Dumnezeu, aceasta îi va costa pe alţi oameni mai mult decât ne costă pe noi, şi acest lucru ne doare. Dacă suntem îndrăgostiţi de Domnul nostru, ascultarea nu ne costă nimic, e o plăcere pentru noi să ascultăm, dar îi costă pe aceia care nu-L iubesc mult pe El. Dacă ascultăm de Dumnezeu, aceasta înseamnă că planurile altora vor fi date peste cap, iar ei ne vor acuza batjocoritori: „Asta numeşti tu creştinism?” Noi putem preveni această suferinţă, dar, dacă vrem să ascultăm de Dumnezeu, nu trebuie să o prevenim, ci să lăsăm ca preţul să fie plătit. Continue reading “Ce îi costă pe alţii, ascultarea mea de Dumnezeu”
.VENIŢI ISRAELIENI
Făcu Domnul chemarea, pe drumul prăfuit
Spre gloata fără număr ce-L asculta cu teamă.
La fel ca-n aste zile şi-atunci s-au „străduit”
Să pară că-s ai Lui; în fapt, aşa se bagă ei în seamă. Continue reading “Veniți israelieni”
