Iubirea profundă dintre un bărbat şi o femeie în “Portrete din cioburi”

PorteteCoverPortrete din cioburi

de Ligia Seman

Recenizie de Octavian Curpaș

În “Portrete din cioburi” Ligia Seman reia teme din cărţile sale precedente şi compune un roman arborescent, în două volume. Cartea sa este o analiză a eşecului şi triumfului în dragoste, o poveste despre convertirea la Dumnezeu, o istorie de familie, dar şi fresca unei lumi, a societăţii româneşti de dinainte şi după momentul Decembrie 1989. În construcţia sa, romanul “Portrete din cioburi” îmbină componente de roman creştin, roman de dragoste, de moravuri, politic Continue reading “Iubirea profundă dintre un bărbat şi o femeie în “Portrete din cioburi””

Ispita – Un „vehicul” pentru creșterea spirituală

Cărarea netedă „Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.”

Iacov, 1.12

Circumstanțe în care ești ispitit să exprimi calități exact opuse

Cuvântul spune că îmbuibarea este păcat, iar păcatul acesta nu-l  lasă pe cel bogat să doarmă. Astăzi s-a ajuns la o îmbuibare și la o satisfacere exagerată a dorințelor noastre, astfel încât e dificil să vezi sau să simți care e pragul îmbuibării. Iar creștinul fără biruință nu are “cununa vieții” dacă  viața pe care o trăiește  nu-L onnorează  pe Dumnezeu și dacă nu ține sus cuvântul vieții, ci se lasă biruit de ispită. Continue reading “Ispita – Un „vehicul” pentru creșterea spirituală”

Te văd … dimineață…!

 FloriJohn Wayne Schlatter

Tradus Rodica Botan

Din pricina înțelepciunii mamei mele…nu mi-e frică de moarte. Ea a fost prietenul meu cel mai bun și profesorul meu cel mai destoinic. De fiecare dată când ne-am despărțit, fie că era seara și ne duceam fiecare la culcare, sau era înaintea unei călătorii, ne spunea…”te văd dimineață”. Și asta a fost o promisiune pe care a ținut-o întotdeauna. Iată povestea mamei…

Bunicul tău, tătăl meu, a fost pedicator; si în acele zile pe la 1900, ori de câte ori un membru al congregației murea, corpul lui era asezat în sufrageria pastorului. Continue reading “Te văd … dimineață…!”

Căsătoria – un angajament pe viaţă

   “DSC_3436virtutea omenirii constă în caracterul moral

Marina Glodici  

.      Când vorbeam cu părinţii şi bunica mea despre ceea ce înseamnă căsătoria dintre un băiat şi o fată, îmi vorbeau cu o deosebită seriozitate, susţinând că acest pas este un angajament pentru toată viaţa. El comportă o mare responsabilitate şi are la bază dragostea şi încrederea dintre parteneri. Este o dedicare reciprocă pentru toată viaţa la bine şi la rău.
.      Desigur că, vor comenta unii, că vremurile s-au schimbat şi că nu mai e la modă să fi cinstit şi onest înaintea căsătoriei şi nici după. Că tinerii trebuie să stea în concubinaj prima dată şi să se cunoască. Ei bine, poţi mânca un sac de sare cu cineva şi tot nu îl cunoşti cu adevărat, spuneau bătrânii noştri. Şi atunci, vă întreb eu pe dumneavoastră, cititorii mei, ce este mai important, să te realizezi prima dată sufleteşte şi spiritual sau să ai relaţii fizice care sunt înşelătoare? Am mai scris în materialele mele ce înseamnă dragostea şi nu voi mai repeta. Continue reading “Căsătoria – un angajament pe viaţă”

Calea îngustă-dificilă și albinele unchiului Dumitru

Calea ingusta pentru mocanite CFR“Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.”

 Iacov 4:5

.

Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi

Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află.” – Matei, 7:14

.

CU peste 10 ani în urmă mă aflam  în vizită la unchiul meu Dumitru, în satul Sf. Gheorghe, o așezare de țărani români, harnici și gospodari, pe teritoriul căruia s-a ridicat pentru aducerea în amintire a evenimentelor petrecute în 1944-45, Monumentul Eroilor Celui de-al Doilea Război Mondial, de la Oarba de Mureș. Continue reading “Calea îngustă-dificilă și albinele unchiului Dumitru”

Iertarea care ne dă pacea

Picture1De-alungul vieţii, cu toţii am avut şi avem o mare nevoie de a fi iertaţi pentru a ne împăca şi a menţine relaţiile sociale armonioase.

Atunci când greşim, chiar şi unii faţă de alţii, greşim în primul rând faţă de providenţă ale cărei legi ne condamnă în mod clar şi obiectiv. A ne cere iertare în primul rând de la Dumnezeu şi a regreta faptele din trecut, respectiv pocăinţa este o condiţie esenţială pentru a primi iertarea prin jertfa Domnului Isus care a executat  pedeapsa pentru păcatele noastre ale fiecăruia.  Aşadar, iertarea divină este mijlocul prin care ni se spală haina conştiinţei şi devenim curaţi. Aceasta este iertarea care ne dă pacea interioară, o pace care întrece orice logică omenească şi mai mult, nu mai depinde de împrejurările vieţii. Însă, pacea aceasta include şi iertarea faţă de semeni şi în special a duşmanilor de care nu ducem lipsă niciunul dintre noi.

Am întâlnit oameni care duc povara neiertării în ei şi se rănesc pe zi ce trece, nelăsând din orgoliul lor şi nevrând să accepte imperfecţiunile altora. Continue reading “Iertarea care ne dă pacea”

Mai sunt oameni buni!

Vavila PopoviciPrima condiție a bunătății sufletului omenesc este să aibă ceva de iubit; a doua, să aibă ceva de respectat.

George Eliot

.

.   Mi-a reținut atenția un articol publicat zilele trecute într-un ziar din România. Un cerșetor din Kansas, SUA, a înapoiat unei femei inelul de logodnă, inel din platină cu diamante, pe care din greșeală femeia l-a aruncat cerșetorului. Inelul a fost pus inițial în portofel și uitând de el, l-a scos împreună cu alți bani și l-a aruncat în cutia milei cerșetorului. A doua zi, reconstituind momentele și gesturile, dându-și seama ce făcuse, s-a dus și l-a întrebat pe cerșetor dacă a găsit un inel. Acesta i-a înapoiat obiectul. Drept mulțumire, femeia a organizat o strângere de fonduri și din donații i-a dat cerșetorului bani pentru o casă. Fericit, bărbatul a exprimat: „Pare un miracol. Nu credeam că o să găsesc o cale să revin la viaţa pe care o aveam. Cred că în viaţă ne gândim mereu la cele mai proaste concluzii, dar uite că există şi oameni buni”. „Bunicul meu era preot şi m-a crescut de când aveam 6 luni şi încă mai am acea bunătate de la el”, a mai spus bărbatul.[…]

Continuarea în Revista ARMONIA

Un detaliu al Cuvântului…

Dwight L. Moody
Sursa: http://www.21st-century-christianity.com/You-Count.html

“Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii”

Epistola către Evrei, 4.12

.

Dwight L. Moody (1837-1899), originar din Northfield, Massachusetts, stabilit  de la 17 ani în Boston, avea obiceiul de a-L mărturisi pe Domnul în fiecare zi, cel puțin unei persoane care încă nu s-a împăcat cu Dumnezeu, deci unui vrăjmaș.  Dar într-una din  seri venise ora pentru odinna de peste noapte și se afla deja întins în pat când și-a amintit că nu și-a onorat Domnul în acea zi, privind mărturisirea Lui. Îndată s-a îmbrăcat și a avut o rugăminte Domnului: “Doamne Isuse, Te rog scoate-mi în cale un om rău, care încă nu Te cunoaște, ca să-i pot mărturisi iubirea Ta.Continue reading “Un detaliu al Cuvântului…”

Care este comoara ta?

Omul legat de griji
Sursa imagine: http://www.anesi.com/sleep1.bmp

Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis:

 „Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.

Evanghelia lui Luca, 18.22

.

NU DEMULT CNN a difuzat un documentar care i-a pus în uimire pe cei care l-au văzut. Într-un mare oraș din India, un destoinic bucătar hindus de la Restaurantul Hotelului unde lucra, într-o zi vede trecând prin fața sa o mulțime de oameni transfigurați de foame. Hindusul nostru, un indian dintr-o castă superioară, care nu avea voie nici să se atingă de astfel de oamenii  “necurați” conform ideologiei filozofiei hinduse, este atât de marcat de ceea ce vede, încât își dă demisia din jobul său. De aproape 12 ani pregătește hrana peste acei oameni sărmani, îi spală, îi tunde și-i îmbrățișează cu iubire. Vezi video aici:http://evenyoucandoit.wordpress.com/2013/02/11/see-the-joy-of-giving/ Continue reading “Care este comoara ta?”

Un act imperativ (6)

Vorbiti între voi

Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.

Epistola către Efeseni, 5:19

.

.
Vorbiți între voi!

(pasul 4)

În dosarele de divorț, de dinainte de ’89, la rubrica “cauza” se știa că exista notat indubitabil un aspect cu oarece tentă psihologică, “nepotrivire de caracter”.  Sincer vorbind, o găseam și potrivită și abuzivă în același timp, descrierea prin acest simplă dar profundă sintagmă, din moment ce frecvența acestei cauze se ridica la peste 90%, după opinia mea, de altfel neavizată. Continue reading “Un act imperativ (6)”