Foto: Carl Richard Woese (1912-2012)
Publicăm a șasea și ultima parte a recenziei cărții lui A.N. Wilson, publicată anul trecut, Charles Darwin, Victorian Mythmaker (“Charles Darwin, făuritor de mit”). Părțile anterioare pot fi accesate pe situl web AFR: http://www.alianta-familiilor.ro/charles-darwin-adio-teorie/.
Comentariul de astăzi se axează în mod special pe ultimele capitole ale cărții care explică influența darwinismului și a evoluționismului asupra marxismului, ateismului si miscările nehiliste si totalitare ale Secolelor XIX si XX. Începem comentariul de astazi însă cu un mic rezumat a unui vast articol publicat în luna august de New York Times care sprijină una din temele majore ale cărții lui Wilson si pe care am redat-o deja de mai multe ori in comentariile noastre precedente: evoluționismul e in derivă, își modifică tezele incipiente de la zi la zi pentru a le face compatibile cu noile descoperiri stiintifice care in loc de a confirma evolutionismul il dovedesc a fi fals. In alte cuvinte e vorba de o incercare sustinută a adeptilor darwinismului de a mentine relevantă teoriei evolutioniste a lui Darwin pentru zilele in care trăim iar evolutionismul compatibil cu noile descoperiri din domeniul geneticii si biologiei. O temă fundamentală a cartii lui Wilson este că evolutionismul in forma lui clasică e pe moarte. Unul din oamenii de stiință care i-au dat o lovitura de moarte este putin cunoscutul om de stiință american Carl Richard Woese.








