ÎNDOIELILE LUI CHARLES DARWIN

Continuăm cu a patra parte a recenziei cărții lui A.N. Wilson, publicată în 2017,

Charles Darwin, Victorian Mythmaker (“Charles Darwin, făuritor de mit”).

Părțile anterioare pot fi accesate pe situl web AFR: http://www.alianta-familiilor.ro/charles-darwin-furt-intelectual/. 

Darwin se apucă de lucru

In octombrie 1836 Darwin ajunge din nou in Marea Britanie după călătoria lui in jurul globului la bordul vasului Beagle. E in posesia a aproape 4.000 de fosile, oseminte, schelete, piei de animale si mostre similare, toate colectate din America Latină, in special din Patagonia. In 1837 Darwin incepe să-si astearnă pe hartie impresiile privind specimenele care le-a colectat, impresii care stau la baza teoriei evolutiei enunțată de el in cartea care l-a făcut renumit si care a influențat lumea la fel de mult ca si Capitalul lui Marx, On the Origin of Species, publicată in 1859.

Darwin a muncit la carte doua decenii care l-au marcat profund. La putini ani dupa reintoarcerea in Marea Britanie, Darwin se casatoreste cu o tânără profund religioasa si pioasa, Emma. In timp, Emma incepe sa inteleaga interesele si aspiratiile intelectuale ale sotului ei si devine tot mai preocupata ca Darwin se distanteaza de crestinism si isi pierde credinta. Devine si mai ingrijorata observind ca teoriile sotului ei contravin teologia crestina si pun la indoiala creatia si pe Dumnezeu. In anii 1840 sotilor Darwin li se nasc zece (10) copii din care doi mor. Angajaza o bona, crestina, care incearca sa insufle in copiii lui Darwin credinta in Dumnezeu. Copiii, bonele, Darwin si Emma participa cu regularitate la slujbele religioase ale bisericii anglicane din loc. Pentru Darwin, insa, mersul la biserica era doar o rutina, o practica saptamânala care îi facilita oportunitatea sa petreaca timp cu familia si copiii, fara insa a-i afecta intelectul, gindirea ori credinta.

Intre timp, sanatatea lui Darwin continua sa fie subreda si boala de care s-a imbolnavit in America de Sud se agraveaza. Vomitatul, inabilitatea de a-si controla scaunul, acidul gastric, si durerile de cap se intetesc si, in timp, devin o realitate mai zilnica in viata lui Darwin. Incearca diferite metode de insanatosire, inclusiv băile in statiunile monate britanice, dusurile reci, dar sanatatea continua sa i se subrejasca. I se sugereaza chiar sa consulte o vrajitoare care pretindea sa poata vedea inlauntrul corpului si sa deslusasca cauzelele bolilor. O face, dar totul pare sa fie in zadar. In notitele lui zilnice Darwin mentioneaza tot mai des ca se simte batrîn si ca îmbatrîneste inainte de vreme. Trupul i se ingreuneaza si incepe sa se anchilozeze. Intr-o scrisoare adresata unuia din servitorii lui in 1849, el scrie: “I have not been able to walk a mile for some years” (“Nu mai sunt capabil sa merg nici macar o mila de cîțiva ani”). (Pagina 201)

In acei ani, Darwin duce o corespondenta robusta cu intelectuali proeminenti ai Europei zilelor lui, geologi, palentologi si naturalisti, pentru a intelege mai bine structura geologica a planetei. La Londra se intîlneste cu influentul gânditor german Alexander von Humboldt pe care il admira pentru mintea lui ascutita. In 1844 Darwin publica un eseu, The Variation of Organic Beings (“Variatia fiintelor organice”) in care inca isi exprima, se pare pentru ultima data, credinta in creatie si Creator. Porneste de la premiza ca omul dezvolta noi rase de animale si soiuri de plante prin metode artificiale si devine inclinat sa creada ca, la fel, Creatorul a inzestrat natura cu aceasi abilitate de a se modifica pe sine insasi prin selectia naturala. (Pagina 185)

 Temerile lui Darwin

In anii 1840 Darwin sufera de doua temeri mari: (1) aceea ca teoriile lui il neaga pe Dumnezeu si il exclud din procesul creatiei; si (2) groaza ca daca teoria lui ar fi gresita si-ar pierde statutul de mare om de stiinta al Secolului XIX. Eseul din 1844 a fost ultima afirmatie scrisa a lui Darwin in care inca profesa o oarecare credinta in Dumnezeu. Mai tarziu scrie ca in anii deceniului 1840 “necredinta a inceput sa ma coplesasca incetul cu incetul dar in timp m-a coplesit in intregime. Pasul cu care necredinta m-a coplesit a fost atit de lent incit nu am simtit nici o remuscare si de atunci nu m-am indoit nici macar odata ca am ajuns la o concluzie corecta” (“Disbelief crept over me at a low rate but was at last complete. The rate was so slow that I felt no distress, and have never since doubted even for a single second that my conclusion was correct”) (Pagina 208)

In anii 1850, Darwin e confruntat de alti naturalisti britanici care, observind ascensiunea teoriilor evolutioniste in paginile revistelor de specialitate, raspund cu teoriile si cartile lor. Printre cei din urma sunt Edward Blyth si Sir Charles Lyell care il pun pe Darwin cu spatele la zid. Ambii studiau, in aceleasi decenii, fosile si oseminte in alte parti ale lumii, inclusiv in Africa si Bengal, ajungind, insa, la concluzii diferite. In opinia lor, experientele societatii umane cu modificarea plantelor si animalelor dovedesc abilitatea animalelor de a se adapta, nu de a evolua. Adaptarile sunt temporare, nu permanente. Ele dovedesc nu evolutie ci involutie. De exemplu, animalele domestice care ajung in salbaticie isi pierd, in timp, caracteristicile domestice si se salbaticesc din nou. Daca in natura se observa involutie nu evolutie, categoric, afirma Blyth si Lyell, nu se poate vorbi de evolutie naturala, si mai ales de evolutia unei specii intr-o alta specie. (Pagina 221)

Lyell merge si mai departe. Studiile lui geologice il duc la concluzia  ca grupurile de specii isi au originea intr-o zona geografica comuna a planetei si ca ramin intr-o forma constanta, adica nu evolueaza. Fosilele studiate de el dovedeau, in opinia lui, ca toate speciile aveau aceasi varsta, adica au aparut in aceasi arie geografica si in acelasi timp. Nu au aparut in epoci geologice ori arii geografice diferite. Asta a fost, zice autorul cartii, A. N. Wilson, atmosfera intelecuala in Marea Britanie a anilor 1850 cind si-a publicat Darwin Despre originea speciilor: “Liniile bataliei dintre oamenii de stiinta ai lumii academice erau deja trasate cind Darwin si-a publicat Despre originea speciilor“. (223)

Un alt competitor al teoriilor lui Darwin in anii 1850 a fost americanul Herbert Wallace, profesor la Universitatea Harvard din Statele Unite. Pasionat si el de evolutionism, Wallace se aventureaza intr-o expeditie de cercetare in Amazonia. In aprilie 1848 Wallace si fratele lui pornesc spre Amazonia sa colecteze specimene, asa cum facuse Darwin cu 15 ani mai inainte. In 1851 fratele lui Wallace moare in Amazonia de friguri (yellow fever ori febra galbena), si in 1852 Wallace se reintoarce in America. Isi incarca vasul pe care l-a inchiriat cu fosile, oseminte si specimene de animale. Vasul ia foc si Wallace pierde toate specimenele si notitele care le-a acumulat in cei patru ani in Amazonia. Dar ambitiosul american nu se lasa. In 1854 pleaca in Malayezia unde sta opt ani studiind fosilele de acolo. De acolo ii scrie periodic lui Darwin despre munca lui de cercetare si impresiile lui. Darwin devine impacientat si se grabeste sa-si publice cartea la care a muncit 20 de ani si pentru care e cunoscut in istorie si in toata lumea, On the Origin of Species (“Despre originea speciilor”), in 1859.

 Îndoielile lui Darwin

Tirajul initial al primei editii a cartii a fost de 1.250 de exemplare, toate vindute intr-o singura zi. Intrebarea fundamentala pentru cercetatori este daca Darwin a avut o contributie originala la teoria evolutiei si daca da, care a fost ea? Inca inainte de Darwin, vreme de aproape un secol, intelectuali si paleontologi europeni au scris pe larg despre o posibila evolutie a speciilor, iar altii despre adaptarea speciilor la conditiile de mediu. Pina la Darwin, insa, toti paleontologii erau de acord ca toate speciile descind dintr-o specie comuna. Contribuia originala a lui Darwin a fost argumentul lui ca in natura exista o lupta pentru supravietuire si ca speciile mai puternice si mai bine adaptate mediului supravietuiesc iar cele mai putin adaptate dispar. Procesul de supravietuire, adaptare si eliminare a speciilor e numit proces de selectie naturala. Un proces care e extrem de incet si ia milioane de ani pentru a se completa. Asta, zice, autorul cartii, e ceva care nu s-a dovedit niciodata: “Ce Darwin a introdus in argumentatie nu a fost dovedit niciodata, si anume ca noutatile evolutive care formeaza “specii noi” si speciile inrudite au aparut ca rezultat al unui process lent” (“This is that the evolutionary novelties which make for a ‘new species’, and the highly complex homologues which are to be found in the new species, have come about as a result of a slow process”). (Pagina 252)

De fapt, autorul merge cu un pas mai inainte si afirma ca naturalistii care au venit dupa Darwin au dovedit convingator ca teoriile lui Darwin au fost gresite. (“The older nineteenth-century biologists have been proved right, and Darwin wrong”) (“Biologii de la sfarsitul Veacului XIX l-au dovedit pe Darwin gresit”) (Pagina 252) Cum, intreaba ei, de nu exista nicio evidenta ca speciile evolueaza unele in altele? Daca teoria evolutiei ar fi corecta, asta ar insemna ca ar trebui sa fi gasit in fosilele depozitate in staturile geologice inter-specii, specii intermediare, adica specii care ar fi facut tranzitia intre o specie veche si o specie noua. Dar nu exista. Nimic de genul acesta nu s-a descoperit niciodata.

Atacul cel mai acerb din partea lui Wilson la adresa lui Darwin apare pe pagina 253 a cartii: “We should expect, though, if Darwin were corerct, that there would be hundreds, thousands of examples of such transitions. Fossil evidence is vastly more comprehensive in our day than in the nineteenth century, and it simply fails to endorse the Darwinian theory of gradualism”. (“Ne-am astepta, dimpotriva, daca Darwin ar avea dreptate, ca ar exista sute, chiar mii de astfel de exemple de tranzitii. Cantitatea de fosile a zilelor noastre e mult mai mare ca in Secolul XIX, si, simplu vorbind, nu sprijina teoria darwinista a gradualismului”) (Pagina 253)

Mai mult, adauga Wilson, nu a existat niciodata o explicatie coerenta a aparitiei formelor de viata complexe. Un exemplu e ochiul uman. Un studiu publicat in 1994 cauta sa explice formarea si adaptarea ochiului pestilor. Conform studiului au fost necesare 364.000 de generatii de pesti pentru ca pestele sa dezvolte o lentila care sa funcioneze bine. Cite generatii de pesti ar fi fost necesare atunci pentru aparitia pestelui, formarea lui in forma finala in care e el astazi cunoscut, formarea aripioarelor, a urechilor, a mustatilor, a solzilor, etc? Explicatia darwiniana, deci, e rizibila. Daca pestele nu ar fi fost dotat de la inceput cu aceste caracteristici si organe, el nu ar fi putut sa evolueze de fel pentru ca ar fi fost devorat de animalele de prada de pe fundul oceanelor. (Pagina 254) De fapt, adauga autorul, teoriile lui Darwin par puerile la inceputul Mileniului III avind in vedere descoperirile stiintifice din doar ultimele citeva decenii care dovedesc ca trasaturile si carecteristicile fiintelor vii se mostenesc, ele facind parte dintr-un cod genetic care nu se modifica de la sine. (Pagina 255)

Originea speciilor, insa, a lasat o lacuna uriasa: nu prezinta o teorie a aparitiei fiintei umane, a omului. Nu numai atit, dar cu fiecare zi Darwin devenea tot mai nesigur de teoriile lui originale. In deceniile dupa publicarea cartii Despre originea speciilor in 1859 Darwin rescrie cartea de cinci (5) ori pentru a rafina ideile originale si a raspunde criticilor. Dar, observa autorul, editiile ulterioare devin tot mai putin convingatoare. El caracterizeaza deceniile vietii lui Darwin dupa 1859 ca decenii de indoieli intelectuale care se aprofundeaza de la an la an. (Pagina 256) Dovada sunt notitele lui Darwin pe marginea paginilor. Pe marginile paginilor celor 6 editii ale Originii speciilor apar, in scrisul de mina a lui Darwin, peste 100.000 de cuvinte care, in totalitate, afirma Wilson, “reflecta 23 de ani de indoieli” (“twenty-three years of doubt”).

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: “Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. … Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului“. Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

 JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!

Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile si valorile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s