DIMINEAŢA
“Cereţi, şi vi se va da.“
Evanghelia lui Matei 7:7
Știu un loc din Anglia unde fiecare trecător care cere este servit cu o pâine. Oricine ar fi trecătorul, trebuie doar să bată la uşa Spitalului Sfintei Cruci, şi pâinea este a lui.
Isus a iubit atât de mult păcătoşii încât a construit un Spital al Sfintei Cruci, pentru ca orice păcătos flămând să bată la poartă şi să fie săturat. Continue reading “Cereti cu credinta, si vi se va da!”
MESAJ PENTRU UN COPIL MINUNAT
Dragă Leonea…
Cine nu a cunoscut vreodată necazul, suferinţa sau durerea? Cine nu a cunoscut bucuria vieţii, fără de care nu am fi putut înainta şi depăşi obstacolele care pun stăvilare în calea vieţii noastre?
Ne doare sufletul pentru părinţii noştri bolnavi şi neajutoraţi, cu anii bătrâneţii lor apropiindu-se cu repeziciune de o vârstă pe care noi înşine nu o dorim. Odată am fost şi noi copii, fără grija zilei de mâine, şi nu observam cum faţa părinţilor noştri devenea din ce în ce mai apăsată sub anii împovăraţi. Când am mai crescut, am văzut cu durere că aceea faţă blândă şi tânără a devenit brăzdată de riduri şi îmbătrânită. Continue reading “LIGIA-GABRIELA JANIK – Scrisoare către Leonea”
Meditație via Florin Vancea
1)Trebuie sa ascultam cu CREDINTA, crezand ca fiecare cuvant a lui Dumnezeu este adevarat, si valabil. Cuvantul in vechime nu le-a ajutat cu nimic, evreilor “pentruca n-a gasit credinta la ceice l-au auzit. (Evr. 4: 2) Continue reading “3 Reguli Simple pentru a asculta o predica”
Portrete din cioburide Ligia Seman
Recenizie de Octavian Curpaș
În “Portrete din cioburi” Ligia Seman reia teme din cărţile sale precedente şi compune un roman arborescent, în două volume. Cartea sa este o analiză a eşecului şi triumfului în dragoste, o poveste despre convertirea la Dumnezeu, o istorie de familie, dar şi fresca unei lumi, a societăţii româneşti de dinainte şi după momentul Decembrie 1989. În construcţia sa, romanul “Portrete din cioburi” îmbină componente de roman creştin, roman de dragoste, de moravuri, politic Continue reading “Iubirea profundă dintre un bărbat şi o femeie în “Portrete din cioburi””
1. După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer şi a zis: “Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,
2. după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.
3. Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. Continue reading “Viața vesnică este aceasta: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat!”
După ce a prezentat sumar prima acuzație („Practica crestină neagă suficiența Scripturii”), din cele Zece adusă Împotriva Bisericii Contemporane, Paul Washer trece la cea de a doua:
Cum își manifestă creștinii de azi ignoranța mare pe care o au și pe care și-o manifestează cu privire la Cine este Dumnezeu?
Nu-L recunosc în toată splendoarea și Măreția sa extraordinară. Că El există în Sine, că El este Cel ce Este, Dumnezeu din veșnicie în veșnicie. Că Dumnezeu există, e un fapt evident și fundamental pentru oricine cântărește și apreciază cu luciditate viața. E adevărat, însă, că majoritatea oamenilor Continue reading “Paul Washer – “Ignoranța față de Dumnezeu””
“Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume.”
1 Ioan 2.16
Într-un mare oraş german, într-o seară, un tată mergea cu băiatul său pe străzile luminate. În drumul lor au ajuns în faţa unui local foarte luminat, din care răsuna muzică, râsete şi răcnete. Băiatul s-a oprit şi l-a întrebat pe tatăl său: „Ce este aici?“. Ar fi dorit să intre, mai ales că deasupra atârna o pancartă mare şi luminată pe care era scris: „Intrarea liberă!“. Tatăl a spus: „Copile, aici este intrarea spre iad! Se intră gratuit, dar nu se iese liber“. Băiatul s-a mirat de acele cuvinte, deoarece el crezuse că intrarea spre iad trebuie să fie o poartă întunecoasă şi urâtă. Nu-şi închipuise atât de frumoasă şi atrăgătoare intrarea spre iad. Continue reading “Sămânța Bună a Cuvântului”
«Luptă-te lupta cea bună a credinţei.»
1 Timotei, 6.12
Puţini înţeleg şi luptă lupta bună a credinţei
Marea majoritate a credincioşilor luptă, dar nu o fac bine. Apostolul Pavel precizează: «Şi cine luptă la jocuri nu este încununat dacă nu s-a luptat după rânduieli» (2 Tim. 2,5). Nu faptul că luptăm este important, ci felul în care o facem.
Să lupţi bine înseamnă să fii Continue reading “Luptă-te după reguli!”
Suficiența – o problemă vitală
Sațietatea e o stare de cumpătare, de dreptate și de evlavie, la care este chemat să adere creștinul. Normalitatea în creștinism este cumpătarea, echilibrul, sațietatea, a te mulțumi cu strictul necesar pentru trup, pe de o parte. Dar, cu totul altfel stau lucrurile în domeniul spiritual, unde trebuie să avem vasul nostru plin până la refuz, pentru a da înafară râuri de apă vie de care trebuie să fim umpluți. Și, într-un fel, nici nu mai este loc pentru alte surse sau resurse.
Suficiența – este, de asemenea, o stare care trebuie să ne cumpănească viața de creștini; se impune creștinului să fie vigilent, el trebuie să fie ghidat de Duhul și de Cuvântul Sfânt al Bibliei. Continue reading “Ajutor pentru cei cu incertitudini, de tipul lui Vasile Tomoiagă”
STABILEŞTE LIMITE(1) „Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu” (Matei 5:37)
Când „un lucru bun” devine „prea mult”? Pot să te ajut fără să mă rănesc? Putem să ne împărtăşim vieţile fără ca eu să renunţ la viaţa mea? Când ai într-adevăr nevoie de ajutorul meu? Când trebuie să mă dau deoparte şi să te las pe tine şi pe Dumnezeu să vă ocupaţi de asta?
Găsirea echilibrului între „destul” şi „prea mult”, în relaţii, este o provocare constantă şi nu este uşoară. Mai ales când rolul tău tinde să fie „toate lucrurile, totdeauna, tuturor oamenilor”, iar al lor este „sunt neajutorat, îmi eşti dator, ai grijă de mine”; când ei nu au nici un „nu”, iar tu nu ai nici un „da”.
Nevoia de a fi folositor Continue reading “Limitele umblării noastre”
ARMONIA MAGAZINE - USA 