Unde vei ajunge dacă vei muri la noapte?

CimitirDoamne…Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

Psalmul, 90.12

.

Dacă  privim  statisticile pentru Speranța de viață a oamenilor vedem că este limitată în jurul vârstei de 70 de ani. Dar incidența morții bântuie din prima zi de viață, în toate zilele lăsate omului să-și trăiască sub Soare scurta-i viață.

Când ești copil crezi că bătrânețea e atât de îndepărtată că  nu va veni niciodată. Dar când poți înțelege viața, etapele ei, te-ai aștepta ca adolescentul, tânărul, viitorul om în toată firea,  să ia măsurile cele mai bune cunoscând că trecerea sa în lumea de dincolo va veni ca un hoț, pe neașteptate.

Totuși, după câte am văzut, mulți oameni începând cu vârsta de 55 de ani încep să-și găsească un loc în Cimitir unde își și construiesc o “locuință” de veci, după posibilități și după buna lor plcăcere. Unii pun o placă comemorativă pe care așează, eventual, o  fotografie personală, perioada în care a trăit  în această lume, poate o sintagmă, un vers, care să-i reprezinte. Restul, din punct de vedere spiritual, al împăcării cu Dumnezeu-Judecătorul, rămâne nefăcut, “Dumnezeu cu mila” –  zic ei.

Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.” –  

“Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine.”  

(Evrei, 3.15;Ioan, 14.1)

Dar vine apostolul Pavel și parcă dorește să ne trezească din starea de copilărie cu aceste cuvinte:

Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.” (1 Cor. 13.11)

Deci viziunea copilărească, a copilului care nu știe ce se va întâmpla cu el și cu sufletul lui,  nu e bună, și nu-l reprezintă pe omul mare, matur.

Omul lui Dumnezeu Moise ne dă o cât mai bună perspectivă:

Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.  Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!  Tu întorci pe oameni în ţărână şi zici: „Întoarceţi-vă, fiii oamenilor!” Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.   Îi mături ca un vis: dimineaţa sunt ca iarba care încolţeşte iarăşi: înfloreşte dimineaţa şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.  Noi suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de urgia Ta.  Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre şi scoţi la lumina feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.  Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.   Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.  Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine? Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă! ” (Psalmul 90, 1-12)

Și Domnul Isus tratează în amănunt această chestiune a sufletului:

Şi le-a spus pilda aceasta: „Ţarina unui om bogat rodise mult.  Şi el se gândea în sine şi zicea: „Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.” „Iată”, a zis el, „ce voi face: îmi voi strica grânarele şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele şi toate bunătăţile mele;  şi voi zice sufletului meu: „Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!”   Dar Dumnezeu i-a zis: „Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?”  Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.”” (Luca, 12.16-21)

Acest țăran bogat s-a îmbogățit material, dar nu a avut grijă de suflet și nu s-a îmbogățit față de Dumnezeu, să aibă trecere înaintea Lui și să-l primească în Împărăția Sa.

Dar în pilda pilda bogatului și a săracului Lazăr, aflăm că au murit amândoi, fiecare la vremea sa. Bogatul a ajuns  “în Locuinţa morţilor, în chinuri‘  și văzându-l pe Lazăr  în veșnicie la  sânul lui Avraam, că-i era foarte bine, a strigat: „Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.” (Luca, 16, 24)

Răspunsul lui Avraam clarifică că dincolo de viața această, prin moarte se ajunge în două locuri cu totul diferite , distincte, separate pentru totdeauna de o mare prăpastie:

Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit. Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.” (Luca, 16.25-26)

Pe ucenicii Săi, pe creștinii autentici, Domnul Isus îi încurajează cu aceste cuvinte:

Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.   Ştiţi unde Mă duc şi ştiţi şi calea într-acolo.” „Doamne”, I-a zis Toma, „nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?”   Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. ” (Evanghelia lui Ioan, 14.1-6)

Domnul Isus S-a rugat lui Dumnezeu pentru ucenicii Săi, astfel:

Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.” (Ioan, 17.24)

Apostolul Ioan în revelația apocaliptică de care vorbește în utima carte a Bibliei cuvântul lui Dumnezeu, mai desparte încă odată lumina de întuneric:

Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.  Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.” (Apocalipsa, 21.6-8)

Doamne, Te rog ajută-mă, să mă pregătesc bine pentru moarte și vesnicie; să mă împac cu Tine prin  credința în Jertfa lui Isus Hristos și să trăiesc în ascultare de Tine! Amin

One thought on “Unde vei ajunge dacă vei muri la noapte?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.