Isus nu i-a răspuns la nici un cuvânt.
Domnul Isus nu a ezitat niciodată să-i binecuvânteze pe oameni, dar nu a spus nici un cuvânt în apărarea Lui. „Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta” (Ioan 7:46), şi niciodată nu a tăcut vreun om ca El. A fost tăcerea aceasta indiciul jertfei Sale desăvârşite?
A arătat că nu voia să rostească nici un cuvânt care să împiedice uciderea Sa, fiindcă se consacrase ca jertfă pentru noi? Se dăruise atât de deplin încât nu intervenea deloc în apărarea Sa, şi se lăsa să fie legat şi ucis ca o victimă supusă şi ascultătoare?
A fost această tăcere un indicator al neputinţei păcatului? Nimic nu putea fi spus în apărarea vinovăţiei omului; de aceea, El i-a purtat întreaga povară şi a stat mut în faţa judecătorului. Nu este tăcerea răbdătoare cel mai bun răspuns la acuzaţiile lumii? Suferinţa tăcută răspunse unor întrebări într-un mod mult mai concludent decât cea mai puternică elocvenţă. Continue reading “Tăcerea răbdătoare ca răspuns la acuzațiile lumii”







