Se dedică creștinilor liberi care ascultă de Dumnezeu

Dorim să arărăm oamenilor că Dumnezeu vorbește, iartă, mântuiește, vindecă și eliberează de demoni, ca și acum 2000 de ani…!

Motivația cererii de ieșire din cult: Nu se respectă nici Biblia, dar nici Statutu’

Notă: Pe you tube avem întregul text al cererii, care prezintă clar situația divergentă, însă mai jos prezentăm ideile principale care ne pot lămuri despre importanța vitală a obiecțiilor lui Andrei și Filip

a). Lipsa confirmării învățăturii predicate de către Cultul Penticostal prin semnele și minunile Duhului Sfânt

“Iar ei au plecat și au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei și întărea Cuvântul prin semnele care-l însoțeau” (Marcu 16:20)

“în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri și felurite minuni și cu darurile Duhului Sfânt, împărțite după voia Sa!” (Evrei 2:4)

Având deci în vedre că în adunările care fac parte din Cultul Penticostal, Cuvântul lui Dumnezeu nu este însoțit  de semne și minuni de nivelul celor făcute în timpul bisericii primare, suntem nevoiți să constatăm că învățătura acestui cult nu reprezintă pe deplin gândirea lui Dumnezeu și a bisericii primare.

Dumnezeu își confirmă Cuvântul Său, iar dacă Dumnezeu nu și-L confirmă, la fel ca pe timpul bisericii primare, învățăturile Cultului Penticostal și practica mărturisirii de credință,  atunci înseamnă că acestea, la bază, nu mai au aproape nimic în comun unul cu celălalt.

b.) Instituirea unor practici la nivelul de rânduială bisericească ce nu au niciun suport biblic, spre exemplu:

 – Ordinea închinării. Șablonarea serviciilor divine fără posibilitate de schimbare.

– Un sistem ierarhic nebiblic. În biserica primară nu exista un system ierarhic precum cel din Cultul Penticostal.

Și Dumnezeu a rânduit in Biserica, întâi, apostoli; al doilea, proroci; al treilea, învățători; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi, pe cei ce au darul tămaduirilor, ajutorarilor, cârmuirilor si vorbirii in felurite limbi. (1 Corint 12:28)

Dar art. 34 din Statutul Cultului Penticostal prezintă următoarea ordine: 1. Pastori, 2.Prezbiteri, 3.Diaconi, 4. Apostoli/Misionari, 5. Evangheliști, 6. Învățători, 7. Proroci.

Aici comentez, putem observa că adesea cel mai bine poate păstori biserica un pastor care întrunește mai multe daruri sau calități rânduite și puse în el de Domnul darurilor. Și aici ca exemplu am în vedere persoana lui Vasile Hozan. Pe de altă parte, după cum se constată și din această “cerere”, nu te poți aștepta să pulsese bine o biserică locală condusă de pastori, prezbiteri, diaconi care însă nu au doctrina, darurile  și credința necesare slujirii adunării respective.

–Amânarea botezului în apă, cât și ținerea de cursuri pregătitoare înainte de botez. În Scriptură observăm că în toate cazurile unde oamenii au fost botezați în apă conform poruncii lui Isus, aceștia au fost scufundați în apă în aceeași zi în care au primit Cuvântul. Isus ne-a spus să facem ucenici botezându-i apoi să-i învățăm.

-Erori, abuzuri și practice nebiblice în ceea ce privește botezul cu Duhul Sfânt.

Modelul de primire al botezului cu Duhul Sfântîl găsim în Biblie și, ca să sumarizez, s-a practicat prin punerea mâinilor celor care deja primiseră acest botez. Postul și stăruința în rugăciune, da, însă nu s-a practicat mărturisirea păcatelor, pentru a primi acest botez (desi probabil e correct să se facă în anumite situații și condiții).

-Înlocuirea învățăturilor biblice despre Cina Domnului cu datini, obiceiuri și tradiții omenești nebiblice. O sărbătoare care a fost poruncită pentru a-ți adduce aminte de marea iubire și de jertfa Domnului a fost transformată într-un examen spiritual de care trebuie să te apropii cu frică nedumnezeiască.

c.)Definirea incorectă a rolului de ucenic.

“Ajunge ucenicului să fie ca învățătorul.” Deci, a fi ucenic înseamnă să înveți și să practice cee ace face învățătorul său. Ucenicii au fost antrenați de Isus pentru cel puțin trei mai lucrări și anume propovăduirea Evangheliei, vindecarea bolnavilor și scoaterea demonilor, iar mai apoi au fost trimiși de El (doi câte doi) să facă singuri aceste lucrări vitale în sate și orașe. Ucenicii au mers și au propovăduit Evanghelia, au vindecat pe bolnavi și au scos afară demonii, în Numele lui Isus.

“Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.” (Matei 28: 19-20)

În rânduielile cultului penticostal nu se regăsește o astfel de ucenicizare. Având calitate de creștini, nu suntem învățați cum să vindecăm bolnavii, să eliberăm demonizații sau să evanghelizăm oamenii pe stradă și unde e nevoie, ci totul este redus la serviciul divin într-o clădire. Nu am fost învățați cum să ne rugăm pentru bolnavi încât aceștia să fie vindecați. Nu am fot antrenați cum să scoatem afară demonii în Numele lui Isus. În acest sens nici seminariile (facultățile) nu se dovedesc a fi de ajutor. Dar Isus și-a pregătit ucenicii mergând cu ei pe străzi, prin piețe și prin cetăți arătându-le cum se face, cum se procedează.

d.)Lipsa căutării, promovării și folosirii darurilor spirituale în biserică.

Dar, dacă toți prorocesc, și intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este incredințat de toți, este judecat de toți. Tainele inimii lui sunt descoperite, asa că va cădea cu fața la pământ, se va inchina lui Dumnezeu și va mărturisi că, in adevăr, Dumnezeu este in mijlocul vostru. (1 Corint. 14:24-25)

Pavel pornește de la prezumția că toți cei care se adunau laolaltă, lucrau cu daruri duhovnicești, prin faptul că spune “dacă […] intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri”, se înțelege că toți lucrau cu daruri. Astăzi, în Cultul Penticostal se pune preț pe vorbirea în limbi, dar celelalte daruri sunt lăsate în voia sorții, în timp de Dumnezeu zice: “Umblați (râvniți) si după darurile duhovnicești, dar mai ales să prorociți.” (1 Corint. 14:1) – a proroci, înseamnă să spui din partea Domnului “ceva” ce urmează să se întâmple.

e.) Imposibilitatea de a te lăsa călăuzit de Duhul Sfânt în privința înfăptuirii lucrărilor lui Dumnezeu. Este interzisă (neoficial, dar de îndată ce intri pe acest teritoriu ți se comunică acest fapt) creșterea în experiență fără acordul și supravegherea pastorului, conducătorului sau a comitetului. Ucenicul Filip, ordinat prin punerea mâinilor a sluji la mese, a putut călători prin Samaria ca să predice Evanghelia, să vindece bolnavii, să scoată afară demonii și să boteze în apă pe cei care au crezut, fără să primească acordul celor poziționați mai sus. Ucenicul Anania a putut merge, trimis prin îndemn primit de la Duhul Sfânt, să-și pună mâinile peste Pavel ca să fie botezat cu Duhul Sfânt, să fie vindecat și botezat în apă, fără acordul sau trimiterea conducerii bisericii locale.

Anania a plecat; si, dupa ce a intrat in casa, a pus mainile peste Saul si a zis: “Frate Saule, Domnul Isus, care ti S-a aratat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca sa capeti vederea si sa te umpli de Duhul Sfant.” Chiar in clipa aceea, au cazut de pe ochii lui un fel de solzi; si el si-a capatat iarasi vederea. Apoi s-a sculat si a fost botezat. (Fapte 9:17-18)

Ori astăzi, pe ce bază biblică nu are voie un simplu membru să facă aceste lucruri? Pe baza statului, art. 34, deoarece se specific că numai cei ordinați au acest drept (pastori, prezbiteri, diaconi). Pentru că numai cine e botezat cu Duhul Sfânt ar avea dreptul, deci aici ar fi piedica!

Din punct de vedere biblic, un ucenic poate face lucrări precum predicarea Evangheliei, să-și pună mâinile peste bolnavi, să boteze în apă și să se roage cu punerea mâinilor pentru primirea botezului cu Duhul Sfânt, să oficieze Cina Domnului în fiecare zi, chiar și acasă, indifferent că este bărbat sau femeie. Iar rânduiala actuală a dus Biserica Penticostală la un nivel lipsit de rezultate față de nivelul prevăzut de Scriptură. […] Ni s-a comunicat în repetate rânduri să oprim propovăduirea Evangheliei care vindecă și eliberează pe motivul că se creează tensiune în conducerea bisericii. Am fost opriți din a cerceta Scriptura în profunzime și am fost avertizați să nu ne îndepărtăm de învățătura care este scrisă în mărturisirea de credință a cultului penticostal, deoarece dacă vom face ceva în afara ei dăm dovadă de nesupunere, rebeliune și dezbinare. Dar cum de nci acele biserici locale unde statutul se împlinește întocmai cu punct și virgulă nu au rezultatele asemănătoare cu cele ale bisericii primare?

Având în vedere că sistemul de conducere al Cultului Penticostal, cât și o parte din conducerea bisericii locale din Putna îmi limitează, ba chiar îmi interzice expunerea fără îngrădiei și limitări a adevărurilor pe care Dumnezeu mi le-a încredințat, am decis ca de bună voie să mă retrag din acest system care limitează viziunea pe care am primit-o de la Duhul Sfânt. Am primit de la Domnul imboldul de a începe o lucrare nouă, puternică și fără limite omenești…. Dumnezeu ne-a arătat că un system care nu lasă ca lucrarea Duhului Sfânt să curgă fără limite nu poate fi decât împotriva lucrării Duhului Sfânt… În plus, fiindcă am foat acuzați că minunile făcute prin mâinile noastre au fost înfăptuite prin puterea diavolului, ne dovedește și mai mult faptul că acest caz se aseamănă cu unul din Noul Testament. La fel cum Isus nu i-a lăsat pe liderii religioși să-i oprească lucrarea, la fele vrem să facem și noi.