Inamicul public numărul 1

PedeapsaImaginea de sine, eul, cel mai mare dușman al omului! 

 

Păcatul și neascultarea, ofensa adusă lui Dumnezeu prin comportamentul meu imoral și lipsit de o bunătate, ca stare de fapt și atitudine a vieții mele, m-a pus într-o stare de vrăjmășie cu Dumnezeu. Iar Dumnezeu, Atotputernic și creator și stăpân al vieții mele, este gata-gata să aducă asupra mea pedeapsa cuvenită: moartea (omorârea) mea ca plată a păcatului.

Înțeleg că lipsa mea de prietenie cu Dumnezeu (prin necinstirea Lui) se datorează firii mele și eului meu nesupus, mândru și individualist, că nu-L recunosc că El e viu, Suveran și Atotputenic, că El e în Cer și face tot ce vrea.

CE ÎL ÎMPACĂ PE OM CU DUMNEZEU?

 

Întrebare: ce anume mă poate curăța de păcat, cum pot plăti disprețul meu de până acum față de Dumnezeu? Apoi vine și o altă întrebare: cum pot să-mi schimb viața, din temelie?

Sunt oameni care se încred în avuţiile lor şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare. Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării. Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.” (Psalm, 49.6-8)

Dar de la Dumnezeu vine și răspunsul, cum și ce anume mă poate împăca cu Dumnezeu. Cine poate aduce prețul, plata, pentru păcatele mele. „Calea, adevărul și viața sunt în Isus. Nimeni nu poate merge la Dumnezeu decât prin El.” (Ioan, 14.6) Isus are viața în Sine. El este curat și fără pată. Pe El nimic nu-l poate întina, murdări, contamina. În VT era o regulă bună, era interzis să te atingi de cineva bolnav de o boală …; iar cel care era considerat ca necurat, după rânduiala lui Dumnezeu, trebuia să strige la apopierea celorlalți: „Necurat! Necurat!”. Însă ISUS s-a atins de oameni (șii le-a permis atingerea păcătoșilor), pentru a le da vindecarea de orice boală, de lepră (păcat) și chiar de moarte, înviind pe cei morți spiritual și fizic (fiica lui Iair, Lazăr etc). Domnul Isus îi cheamă pe toți oamenii deznădăjduiți: „Veniți la Mine” și Eu voi da odihnă sufletelor voastre. (Matei, 11.28-29)

Dacă venim la Crucea Lui de la Golgota, păcatele noastre sunt puse asupra lui Hristos, atribuite Lui, și El se încarcă cu ele, (Isus, Omul nevinovat), și astfel suferind moartea pe Cruce, achită pedeapsa întreagă (care ni se cuvenea nouă). Și da, a făcut-o! El a purtat toată grozăvia păcateleor noastre pe cruce.

Dar să mai înțelegem ceva. El a înviat cu o putere măreață! Nu există nici o putere musculară, nici o forță mecanică, nici o putere electrică, nici o energie nucleară care L-ar fi putut învia pe Isus din moarte. Aceeași putere măreață este și în credinciosul autentic: Duhul Sfânt, o putere dătătoare de viață, ca să nu spunem mai mult, însă „Domnul este Duhul(2 Corinteni, 3.17), El Îl numeșe „Duhul Meu” și Isus a zis: “Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el si vom locui impreuna cu el.” (Ioan.14:23)

E Atotputernicia Celui ce a zis Eu Sunt”, manifestată prin Duhul.

Fiind sub Crucea Domnului, prin credință, împreună cu Isus, care locuiește în inima mea, în Duhul, sunt protejat de mânia lui Dumnezeu, un Judecător drept și mânios. Ajung să fiu un fiu în familia lui Dumnezeu, primit și adoptat prin dreptatea și justificarea dată de Jertfa lui Isus. De-acum credinciosul are un statut nou, o identitate nouă, o dublă cetățenie. Primește și cetățenia Cerului, prin har. Glorie Domnului.

Totul este cu putință celui ce crede și primește harul ofertei lui Dumnezeu. Ești un fiu, fiul lui Dumnezeu, cetățean al Împărăției Sale, prin grația Fiului Său care S-a jertfit.

Cât de minunat este să nu mai fii sub incidența judecății. Când tu, om credincios, păcătuiești, nu veghează și nu te te urmărește un judecător cu o săgeată îndreptată spre capul tău. Acum te veghează un Tată care vrea să te ridice și să te ajute să mergi pe calea deschisă de Isus (fratele mai mare). Ce schimbare a statutului tău. Ai fost strămutat din împărăția celor care erau condamnați (căci toți oamenii au păcătuit-Rom. 3.23), în Împărăția dragostei Fiului Său. Ce lucru glorios și minunat.

Dacă cineva încearcă să fie găsit drept (iertat) înaintea lui Dumnezeu prin ținerea Legii, adică când oamenii încearcă să își merite mântuirea (iertarea, salvarea) prin vreo formă de ascultare, prin faptele lor, când cred că este posibil ca ei să-și poată cumva câștiga accesul în prezența lui Dumnezeu (Împărăția Lui) și absolvirea de vinovăția păcatelor lor, Scriptură spune că este absolut imposibil pe astfel de căi, căci nu este decât o singură Cale: Isus Hristos!

Justificarea ta și faptul că poți fi acceptat de Dumnezeu, iertat, nu se bazează pe realizările tale. Nu se bazează pe faptele tale, pe cât de mult te-ai silit și cât de bine te-ai comportat ieri sau astăzi. Poate vei spune: „O, dar eu m-am rugat toată ziua. Am făcut asta și asta…” Dar știi ce spune Biblia? Că este doar un Mijlocitor, Isus Hristos, rugăciunea să fie adusă prin El, dar în duh și adevăr. „Daca n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.” (Rom.8:9)

Totul poate fi nou și cuat pentru noi, prin „sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus pe Sine însuşi jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăţa cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui Viu! Şi tocmai de aceea este El Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca, prin moartea Lui” El a împăcat pe om cu Dumnezeu. (Evrei, 9.14-15)

Rugăciunile noastre sunt primite doar în baza Sângelui lui Isus. Apostolul Pavel începe epistola către Romani spunând „mulțumesc Dumnezeului meu, pentru voi toți, prin Isus Hristos.” Nici măcar să-i mulțumești lui Dumnezeu, nu poți, decât prin sângele lui Isus Hristos. Și suntem chemați să-i aducem jertfe păcute lui Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos.

[Fără Isus] Cele mai bune fapte ale noastre nu pot fi admise înaintea Lui. Nici remușcările nu ajută la nimic. „De-ar curge lacrimile mele fără sfârșit și truda mea de n-ar avea răgaz, toate acestea n-ar putea ispăși păcatul meu.Tu, numai Tu poți mântui.

Problema crizei societății nu este, deci,  de natură economică, nici educațională, nici ambientală, nu este nici de natură politică, nici guvernamentală.

Problema supremă a omenirii este păcatul. Problema supremă pe care trebuie s-o înfrunt mereu este păcatul. Acesta este inamicul numărul 1: PĂCATUL, cu toate formele lui de manifestare. O parte (doar o pate) dintr-aceste păcate umplu tribunalele și închisorile lumii. Și păcatul a umplut cimitirile fiecărui oraș și fiecărui sat. Păcatul a transformat lumea de zi într-un loc pustiit și într-un câmp de luptă. Toate crimele, durerea și lacrimile; moartea, jalea și întâmplările nefericite; amărăciunea și pierderile – toate aceste tragediisunt datorate păcatului.

Păcatul a pătruns în lume și suntem sub domnia lui și a morții. Păcatul zdruncină lumea, provocând gemete omenirii. Cerul și pământul suspină sub greutatea păcatului. Deci lumea aceasta nu are nevoie de un filozof. Nu are nevoie de un profesor. Lumea nu are deci nevoie stringentă de un învățător, sau de un exemplu. Lumea aceasta are nevoie de un Salvator, care îl va naște fecioara Maria „și-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” (Mat.1:21).” El va mântui, El va îndepărta de la fața Tatălui păcatele lumii (ale celor credincioși).

Tot mai mulți oameni cunosc asta, dar prea puțini se și încred în Dumnezeu pentru a-l urma pe Cale.

Cel mai mare păcat pe care îl poți comite vreodată este să nu Îl prețuiești și să nu Îl iubești pe Dumnezeu. Iar toate celelalte păcate decurg din acesta, ca o consecință. Cea dintâi poruncă, din cele 10 ale Legii, este „să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima, sufletul și puterea ta.” Aceasta e cea dintâi chemare a fiecărui suflet. La aceasta te cheamă fiecare lucru creat. Tot univerul vibrează în speranța că Dumnezeu va fi slăvit pentru că El este un Dumnezeu glorios.

Ce îi face pe Canaaniți (celelalte popoare, diferite de cel al Domnului) așa de păcătoși? Este faptul că pentru sute de ani niciunul nu s-a închinat spunând „Te iubesc, Doamne. Tu ai creat Soarele. Tu ai creat Luna. Tu i-ai creat pe copiii mei.Tu ai creat această lume splendidă. Iartă-mi Tu păcatele, neiubirii de Tine.”

Calea salvării este încă aproape de cei care-și ridică ochii și inima către Dumnezeu, Creatorul. Dar nu trebuie să tot amâni, căci nu știi când vei pleca din lume aceasta (prin moarte), la sfârșitul timpului tău pământesc. Și tu poți crede în Hristos, în sângele de la Cruce, chiar acum, pentru a putea fi salvat. Priviți acum la El, la jertfa Lui, la iubirea Lui. Primește-L, cinstindu-i Numele și ceea ce a făcut El, în timp, pentru tine. Prin sângele Lui poți fi acceptat în familia Sa, în Împărăția Sa, primin iertarea prin credință și har. (Efeseni, 2.8). Nimeni nu poate altfel, nu poate schimba, căci Dumnezeu este Același, ieri, azi și în veci. (Evrei, 13.8), și e bine de spus încă o dată: „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.” (Fapte, 4.12)

…A venit o zi și în viața mea, când mi-am întors atenția spre Dumnezeu, privind la lucrările Sale minunate din Univers, la dragostea Lui, la Jertfa măreață… și am început să-L iubesc. Și să nu mai vreau să trăiesc cum am trăit după poftele firii, ci după voia Sa. Să doresc sfințirea mea, onorându-L pe El. Și nu mai sunt singur, neputincios, acum am autoritate. Pentru că sunt un copil al lui Dumnezeu.

Dacă El Și-a părăsit tronul și a coborât să se încarce cu păcatul meu plin de mizerie, pe Cruce, cu lacrimile suferinței Sale, pentru mine…. Și El a atins oameni pe care nimeni nu-i mai atinsese, marginalizați de societate, de sărăcie, de neputințe, El a vorbit cu oameni cu care nimeni nu mai vorbise, iar în ceasul cel mai întunecat a coborât chiar mai mult, ca un rob, pe cruce, și a murit sub mânia lui Dumnezeu fașă de păcat. Și dându-și viața Sa, m-a scos din groapa pieirii pe care mi-am săpat-o însumi. Ce mare dragoste, ce mare har „fiindcă iubea ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.

Dragul meu, doar dacă vei crede cu adevărat, cu sinceritate și din toată inima și puterea ta, în acest Miel fără cusur, al Lui Dumnezeu (care ridică păcatul lumii), ai afla că El a achitat plata păcatului tău, că El a murit pentru tine. Și acest adevăr îl proclamăm pentru oricine dorește o viață morală, sau viața cea veșnică, de dincolo de aceasta pe care o vedem și în care trăim acum.

Aceasta este Vestea cea bună: avem un Salvator care a murit și Care a înviat și stă la dreapta lui Dumnezeu mijlocind pentru cei răscumpărați.

—————————————————-

Un Mesaj inspirat din: http://www.youtube.com/watch?v=BGIc5T58tBE)

Sursa foto: https://www.google.com/search?q=pedeapsa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.