NETĂCERE – Marina Glodici

 Cerul cu nori

 

 

 

 

.

Viaţa mea cu litere româneşti

Viaţa mea Ai scris-o cu litere româneşti.

Şi mi-ai pecetluit trăirea pe un plai binecuvântat.

Mi-ai dat şi harpa să îţi cânt laudă

Şi mi-ai dat şi versul să mângâi izoarele

Şi câmpia şi omenirea

Şi asta ca, Tu, Doamne îndurat,

Să laşi râurile harului să curgă peste toate

În România mea, ţara mea de naştere

Să fiu un mănunchi de lacrimi

Ce să se contopească cu ploaia renaşterii.

Să mă cufund în apa iubirii şi a trezirii

Şi să ud cuvintele ce cad din stropii luminii.

Să răsar pentru veşnicie aici, la noi,

Bucuria trăirii curate şi sfinte,

Cunoaşterea Dumnezeului omenirii.

.

    Murmurând

Ca un izvor ce dureros se frânge

Printre stânci şi bolovani în vale,

Aşa ţâşneşte versul de iubire

Înveşmântat în cânt de sărbătoare.

Cu buze tremurânde de visare

Se naşte stihul  revărsând uşor,

Îmbrăţisând a lacrimei şuvoi

Şi murmurând mereu seninătate.

Nu poate să tresalte în liniştea tăcerii,

El e menit să spună ceva dumnezeiesc.

Cu mâna sa de înger se-aruncă din înalt

Să mai trezească viaţa în clipa înserării,

Să lumineze astfel şi umbrele şi zorii.

Pe fruntea sa poetul are scris prin sine

Un veghetor în noapte al vieţii şi-a iubirii…

Şi din topirea-i mare el poate murmura…

Prin stihul său curgându-i chiar însăşi viaţa sa.

.

   Dă-mi mâna Ta

Dă-mi mâna Ta să pot a plânge iarăsi

Să pot a mai alege drumul drept,

Să pot aduce-n mine primăvară

Când toamnele şi iernile mă-nec.

Să pot înainta printre ruine,

Si prin atâta lipsa de iubire si de Duh,

Sa pot cânta in mine: Osanale!

Când altii Te ignora si se duc.

Da-mi mana Ta sa pot a spune versuri,

Când nu mai simte nimenea nimic

Când stins e focul de pe-altarul vieţii

Atunci mereu flăcia Ta s-o aduc.

Dă-mi zâmbetul să-nvingă râsul

Batjocurii de semeni pe pământ,

Să-mi picure o lacrimă de viaţă

Pentru nemântuiţii toţi de pe pământ.

Să nasc mereu nădejdea învierii

Acolo unde–i trist şi e pustiu

Să vadă toţi că am aici în lume,

Un Dumnezeu şi care este viu.

Dă-mi mana Ta s-o leg de suflet

Să fie locul meu de adăpost

Să pot cânta cântarea biruinţei

A unui trai frumos şi luminos.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.