O lume scăpată de sub control

În acest episod dramatic, Sammy Tippit explorează istoria lui Noe și a Potopului — o lume înghițită de păcat, dar întâmpinată cu mila lui Dumnezeu. În timp ce umanitatea decădea tot mai rău, credința lui Noe l-a făcut să iasă în evidență — el a umblat cu Dumnezeu și I-a ascultat porunca de a construi arca, în ciuda ridiculizării. Sammy arată cum această poveste arată spre Isus Hristos, refugiul nostru final. Descoperă cum credința, ascultarea și încrederea în Dumnezeu, chiar într-o lume coruptă, pot aduce salvare ție și celor din jur.

Rădăcina eșecului și a morții

În acest episod tulburător, Sammy Tippit analizează una dintre cele mai tragice povești din Biblie — prima crimă, când Cain își ucide fratele, Abel. Totul începe cu respingere și gelozie, dar se transformă în furie și distrugere, arătând cum mânia necontrolată otrăvește inimi și generații. Sammy conectează povestea lui Cain cu frământările lumii de astăzi — de la conflicte familiale la războaie alimentate de ură. Totuși, episodul este unul al speranței: când renunțăm la mânie și urmărim pacea și sfințenia, Dumnezeu poate rupe ciclul durerii. Descoperă cum alegerea iertării în locul furiei te poate elibera pe tine și pe cei care vor urma după tine.

Omul după chipul lui Dumnezeu

În acest episod emoționant, Sammy Tippit analizează unul dintre cele mai importante momente din toată Scriptura — căderea omului din Geneza 3. Relația perfectă dintre om și Dumnezeu este frântă când Adam și Eva aleg să se încreadă în propria lor judecată în loc să asculte de El. Totuși, chiar și în mijlocul judecății, strălucește harul lui Dumnezeu, care promite un Răscumpărător. Sammy împărtășește povestea restaurării propriei sale familii pentru a arăta cum Dumnezeu încă vindecă inimi, familii și relații rănite de păcat. Descoperă cum Dumnezeul care a acoperit rușinea lui Adam și a Evei poate restaura și ceea ce s-a pierdut în viața ta astăzi.

Povestea creației

În acest episod, Sammy Tippit explorează inima creației lui Dumnezeu — omenirea. Geneza 2 ne arată că Dumnezeu nu a chemat omul la existență doar printr-o poruncă, ci l-a format cu propriile Sale mâini și i-a suflat în nări suflare de viață. Ai fost creat după chipul lui Dumnezeu, cu o valoare eternă și cu capacitatea de a relaționa, de a crea și de a iubi. Sammy vorbește despre cum acest adevăr ne modelează înțelegerea demnității umane, a căsătoriei și a familiei — și despre cum, încă de la început, planul lui Dumnezeu a fost ca noi să trăim în părtășie plină de dragoste cu El și unii cu alții. Descoperă valoarea și scopul extraordinare pe care le porți ca purtător al chipului Creatorului.

Scopul vieții

În acest prim episod al călătoriei noastre de un an prin Biblie, Sammy Tippit ne poartă înapoi la începuturile tuturor lucrurilor, în Geneza 1:1–25. Din primele cuvinte — „La început, Dumnezeu a creat” — vedem un univers care prinde viață la porunca unui Creator atotputernic și plin de înțelepciune. Sammy explică cum aceste versete nu ne arată doar cum a început lumea, ci ne ajută să înțelegem scopul vieții noastre: să-L cunoaștem pe Dumnezeu și să umblăm cu El. Când înțelegem creația, inimile noastre se umplu de sens, pace și uimire față de Cel care a chemat totul la existență.

ESTE VIAȚĂ DUPĂ MOARTE?

Una dintre cele mai universale întrebări este: Ce se întâmplă cu noi când murim? Este ceva cu care ne vom confrunta toți la un moment dat. Poate credeți că toți creștinii au o opinie comună pe această temă. Dar nici măcar cei care spun că „îl urmează pe Cristos”, nu cred toți la fel.

Unii cred că după moarte, oamenii „dorm în mormânt” până în ziua învierii pentru Judecata de Apoi, când toți cei care au trăit vreodată vor apărea înaintea Lui Dumnezeu care va decide dacă vor ajunge în rai sau în iad pentru totdeauna. Alții cred că atunci când mor, soarta lor este decisă numai pe baza faptelor lor, și vor fi trimiși în rai sau iad. Cei mai mulți, cred că în calitate de creștini, singurul mod în care cineva poate ajunge în cer este prin credința în Fiul Lui Dumnezeu și în harul Său mântuitor. Unii cred că iadul nu este real, iar când mor, oamenii dispar ca un abur, pe când alții cred că Dumnezeu nu ar trimite niciodată pe nimeni în iad, pentru că El este dragostea însăși. Continue reading “ESTE VIAȚĂ DUPĂ MOARTE?”

Un tânăr răspunde PRO TV-ului: Hristos este Lumina, Învierea este Sărbătoarea

Pro Tv îmi transmite mesajul său de Paște: TU EȘTI LUMINA!

Eu îi răspund:

Dragă Pro Tv,

Nu știu care au fost intențiile tale atunci când ai formulat aceste cuvinte-poate au fost intenții bune; pe mine însă m-a “zgâriat” profund, nu doar pe timpane, ci și pe conștiință. De ce?! Pentru că l-am perceput ca pe un ÎNDEMN LA INVOLUȚIE, la PLAFONARE în propriul egoism.

Pentru noi, creștinii, HRISTOS ESTE LUMINA – El este MODELUL SUPREM spre care tindem și RAZA care ne călăuzește în evoluția noastră spirituală. El este OMUL NOU, ce normează aspirațiile fiecărui ins și ale tuturor împreună. Continue reading “Un tânăr răspunde PRO TV-ului: Hristos este Lumina, Învierea este Sărbătoarea”

Miriam Huțan: “Tata nu mai este” (Viorel Candrianu)

Nu am să uit niciodată ziua asta, m-am trezit din somn auzind-o pe mama plângând, am urcat alergând scările și mi-a zis: “Miriam, tata nu mai este”. Nu cred că există cuvinte să explice ce sentimente avem acum dar un lucru e sigur, că tata e acum cu Dumnezeu.

In ultimul an tata a alergat tot mai mult, parcă a simțit că trebuie să vestească tot mai mult Evanghelia, venea acasă și spunea doar atât: sunt obosit, am obosit !

In ultimele luni ne-am adunat mai mult ca altădată in familie, am avut seri de rugăciune, am cântat “vreau lângă Dumnezeu sa fiu mereu” și ne spunea:”Fetelor, tare mă bucur să vă am lângă mine!” Continue reading “Miriam Huțan: “Tata nu mai este” (Viorel Candrianu)”

Învierea la credință a lui Tolstoi

“În această carte, spuneti-le – încheie el – este scris tot. Știu carte? … Englezul scoase câteva exemplare legate din Noul Testament.”  (Tolstoi, ÎNVIEREA)

Evanghelia, o putere la îndemâna omului!

În Rusia,  din punct de vedere literar, secolul XIX a fost dominat de cei doi geniali  scriitori existențialiști, Dostoievski și Tolstoi. Dar aceștia au influiențat nu doar scriitorimea rusă ci și pe aceea occidentală, trecând granițele secolelor  XX și XXI, marcând scrisul marilor scriitori care vor veni după ei (Marcel Proust, William Faulkner, Albert Camus, Franz Kafka, Henry Miller, Gabriel García Márquez, Vladimir Nabokov, Henry James, Ernest Hemingway, Mircea Eliade, Nicoale Breban…).

Tolstoi, însă, a înțeles cel mai bine drama profundă a omului. El nu numai că a înțeles condiția umană, ci, aproximativ în ultimul deceniu de viață,  a și căutat să trăiască într-o relație cât mai corectă față de Dumnezeu creatorul și susținătorul vieții. Continue reading “Învierea la credință a lui Tolstoi”