Un duh de critică! Ori un duh stăpânit?

 Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. (1 Corinteni 9:27)

Aici apostolul Pavel vorbeste de-o asprime pe care și-o aplică lui însuși, în timp ce creștinii (în general) sunt  tentați să fie aspri cu alte persoane. În cazul de față el vorbeste unora cărora le vestise Evanghelia. Adică, noi ne purtăm aspri cu frații, în adunare. Vedem în acești frați tot felul de defecte și cusururi pe care le analizam cu maximu’ de exigență. Dar când este vorba de defectele și cusururile noastre personale, le trecem cu vederea. De ce? Pentru că în noi este acest duh de critică; și, într-un fel s-au altul, nu putem să-l ținem în stăpânire.

Și ce facem atunci? Îl aplicăm altora și nu nouă personal. Când însă un frate ar vrea să ne spună ce vede la noi, ne sare imediat țandăra, nu primim nimic de la alt frate. Ei uite,  apostolul Pavel nu era așa. El se ocupa de el personal. Și pe alții îi mai lua, dar  cu duhul blândeții. ci mă port aspru cu trupul meu: da, cu acest trup care reprezintă firea veche din noi. Ea ne face necazuri în viața aceasta de copii ai lui Dumnezeu. Pavel vrea să spuna că nu-i da voie să-și facă de cap această fire veche din el. A te purta aspru, înseamnă a nu  lăsa această fire veche să se desfășoare în toată libertatea ei dominată de păcat.

Era si el om supus acelorasi slabiciuni ca si noi. Avem noi ceva de invățat din acest verset? Negresit că da. Sunt unii frati care detin o pozitie s-au alta in adunare. Sa nu le spui nimic din ceia ce vezi ca e rau la ei, ca le sare țandăra. Păi rău este sa te uiti cu o privire sfidatoatre la fratele tău. Rău este sa-l ignori pe fratele tău. Păi rău este să te crezi superior lui, chiar dacă esti ceva mai educat decât fratele în ale lumii. Ei bine, realiza apostolul Pavel, că si in el sunt astfel de atitudini cu care are de luptat. Deci, aș repeta “cu al meu, nu cu al altuia”. Dezvăluie el și acest aspect ca o biruință in viața lui.  și-l țin în stăpânire, fără de care nu e biruință ca credincios.

Vrea să spună că nu lasă ca acest trup să își facă de cap, această fire pamântească. Are puterea de a-l ține în stăpînire. Credincioșii, care își îndreptățesc un defect s-au altul din viata lor, este datorita faptului  că se menajază pe ei însuși de  a-și ține firea la respect,  ei ajung să se împace cu aceste metehne păcătoase care încă le domină viața. Poate careva  dintre  noi am întreba, cum poți  Pavele face   așa ceva? Sigur că apostolul ar spune  Voi aveti totul deplin în El care este Capul oricărei domnii si stăpâniri. (Coloseni 2:10). Cu alte cuvinte, dacă este vorba la individual, ar zice asa:  Eu am totul în Hritos. Am tăria de a-mi ține în frîu acest trup de carne care mi-ar face necazuri altfel. Si ar continua zicind , “ si voi aveti ca si mine aceeasi sursă de putere care se găseste în Domnul Hristos” Si zic eu  “numai să  ne îndreptăm către această sursă. In El e totul deplin. Cu alte cuvinte nu duceti lipsa de nimic. Nu se poate scuza un copil al lui Dumnezeu că nu a avut tărie să înfrunte ispita. Asta numai dacă este un crestin de adunare si nu un copil născut din nou.

Pe cel pe care Dumnezeu îl naste din nou îl si echipează cu tot ce are nevoie ca să trăiasca o viață spre slava Lui. Iar El care este Capul, iată ce spune Pavel despre cine il conduce si îi dă putere, despre Domnul Hristos. Când Hristos îți este cap, El stie cum să te conducă să trăiești o viață de biruință. Când te conduci după capul tău, să nu fii suprins că traiești o viață falimentară, și fizică dar si spirituală –  ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.

Si aduce el in atentie un lucru care de cei mai multi este inteles gresit. Sigur ca cei mai multi sunt crestini de adunare si nu nascuti din nou. O spun cu toată responsabilitatea inaintea lui Dumnezeu Tatăl meu. Cel născut din nou știe că a fost născut de Dumnezeu si că va fi cu Mântuitorul pe vecie. Dar la ce se referă Pavel in aceasta ultima parte a acestui verset? Cei ce au capacitatea spirituală de a înțelege Cuvântul lui Dumnezeu stiu că apostolul  Pavel se refera la ispravnicia care i-a fost incredintata de a vesti Evanghelia Mântuirii –   eu însumi să fiu  lepădat  – isprăvnicie încredințată de Stăpânul. Să fie lepădat din această lucrare la care a fost chemat, este la fel ca si ispravnicul necredincios care a fost atentionat să dea socoteală de ispravnicia lui care i-a fost incredintata. Pilda nu spune ca acestuia i-ar fi luat viața. Ci că ispravnicia care i-a fost încredințată. Stăpânul nu l-a mai găsit vrednic ca să ducă în continuare această chemare primită odată. Uite, de aceea Pavel era tare atent cu viața pe care o trăia.

Apostolul Pavel, ca și noi, suntem chemați să ducem o viață fără reproș, ca să nu compromitem Evanghelia, pe Mântuitorul nostru slăvit. Pe lîngă mântuirea pe care ne-a dat-o în dar, ne-a pus pe umeri și o responsabilitate extraordinară de a nu-L compromite.

John Balarie

Los Angeles California

_____________________________

Sursa: https://fischerdotcom.wordpress.com/2013/03/22/1-corinthians-927-ci-ma-port-aspru-cu-trupul-meu/

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s