DORU POPE – Atributele lui Dumnezeu (PARTEA 1)

 

Dan MicleaRealizator Dan Miclea: Astăzi vom discuta despre atributele lui Dumnezeu. Nu este îndeajuns doar să cunoaștem numele lui Dumnezeu, sau că există Dumnezeu. Trebuie să cunoastem si ceea ce face acest Dumnezeu. Când întâlnim un om, vrem să-l cunoaștem, să-i știm numele și conform atributelor care le are, noi ne raportam la el. Astăzi, vrem să vedem Cine este Dumnezeul nostru și Care sunt Atributele Lui.

Doru Pope: A W Tozer a scris undeva ca cunoasterea lui Dumnezeu ne va influenta intreaga viață. El a spus, si parafrasez: “Ceea ce ne vine în minte când ne gândim la Dumnezeu este lucrul cel mai important despre noi.”

Ce inseamnă asta? Înseamnă că dacă avem o cunoaștere greșită a lui Dumnezeu, atunci greșim pretutindeni. Deoarece, cunoașterea de Dumnezeu ne va afecta nu doar caracterul, ci întreaga privire asupra lumii. Noi suntem ființe create de către Dumnezeu. Despre faptul că suntem creați de Dumnezeu, vom vorbi altă dată, in viitor. Acum, doar să spunem, că in calitate de creaturi, există in noi o tendință, un fel de busolă interioară care ne face să căutam si să avem un dumnezeu, indiferent cine este sau ce este acesta. Apoi, noi avem tendința de a ne misca către dumnezeul nostru si de-al imita, de-al copia, de a deveni ca si el, a-l ilustra. Psalmistul ne asigura cu privire la aceasta, că este adevarat, când spune în

Psalmul 115:4-8

4 Idolii lor sînt argint şi aur, făcuţi de mîni omeneşti.
5 Au gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd,
6 au urechi, dar n’aud, au nas, dar nu miroase,
7 au mîni, dar nu pipăie, picioare, dar nu merg; nu scot niciun sunet din gîtlejul lor.
8 Ca ei sînt cei ce -i fac; toţi cei ce se încred în ei.

Deci, ciné are un idol, devine ça idolul. Ca să nu mai vorbim ca si idolul este o proectie  a ceea ce suntem noi. Acum, Dumnezeu ar fi putut crea tot universul si sa continue sa ramana ascuns, sa nu se descopere, chiar si in revelatia generala. Si daca va amintiti, data trecuta am vorbit despre aceasta. Putem observa decizia lui Dumnezeu a ni se descoperi si de a ne arata cum este El. A facut-o, asa cum am vazut din scrierile lui ap. Pavel, prin natura. S-a revelat in lucrurile create de El, facute de El. Toti oamenii, ne spune Pavel, sunt pusi fata in fata cu aceasta descoperire de sine a lui Dumnezeu. Asta nu este doar o informare despre Dumnezeu, cum le-ar place unora sa creada, ci este o cunoastere despre Dumnezeu, cum spune Pavel in vers. 21 „au cunoscut pe Dumnezeu.”

Ce au făcut, insă, oamenii cu această cunoastere a lui Dumnezeu? Tot in cuvintele lui Pavel: „Au înădușit adevarul.” Adica, altfel spus, au suprimat adevarul despre Dumnezeu. In pacatul lor, în viața lor, trăită in fărădelege, ca si când ar fi fost orbi sau legați la ochi. Este expresia struțului cu capul in nisip. Ca si când, dacă noi ne-am face că nu-L vedem, El n-ar exista. Cum spuneam mai sus, pentru ca omul nu poate trai fara Dumnezeu, oamenii au cautat dumnezei in alte fapturi: banul, alti oameni, ba in animale, sau plante si chiar si in lucruri, in obiecte, sau in idei. In vers. 23, Pavel ne spune: „Si-au facut idoli.” Nu de mult, am văzut un acțibild, pe bara de protectie a unei masini. El portretiza o balena si o inscriptie care spunea ‘Save Humans’. Balenele nu sunt umani, sunt animale si trebuie sa fie lasate sa fie asa cum au fost create animalele.

Ce element a lipsit in aceasta revelatie generala, despre care vorbeste Pavel in Romani 1? A lipsit un element salvator, de care Pavel ne spune ca este continut in Evanghelia lui Isus Hristos. Mai târziu, in cap. 10 vorbeste despre aceasta, in Romani. Vestea buna, despre Isus Hristos, duce la credință. Si cine crede in Isus Hristos devine un copil al lui Dumnezeu si-L cunoaste pe Dumnezeu. Ioan, in cap 17:3 ne spune ca aceasta cunoastere a lui Dumnezeu este egală cu viața vesnică. Si in cuvintele lui Isus, viata vesnica este aceasta: Şi viaţa vecinică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu.

Acum, tot Domnul Isus ne explica cum functioneaza această cunoastere, cum ne vine aceasta cunoastere. Matei 11:27 ‘Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.‘ Descoperirea aceasta de Dumnezeu este prin intermediul cuvantului lui Dumnezeu, atat scris, cat si intrupat. Intrupat, adica, prin Domnul Isus Hristos. Cuvantul s-a facut trup, ne spune Ioan. Si chiar daca Dumnezeu este inalt si mai presus de orice fiinta, cum spuneam data trecuta, imposibil de cunoscut in totalitate, El care este infinit de catre mintile noastre infinite, totusi, Dumnezeu ne-a descoperit suficient despre Sine, pentru a putea ajunge la cunoasterea Lui. Sa mai spun aici, ca eu personal, cred ca viata vesnica, vesnicia, cerul, raiul, cum vreti sa-i ziceti- o vom petrece, tot timpul acesta, cautand si si continuand sa-L invatam pe Dumnezeu. Sa descoperim pe Dumnezeu si sa-I slavim maretia si frumusetea fapturii Sale. Cred ca asta va fi preocuparea noastra de o vesnicie.

photo credit  answersfromthebook.com

Insusirile lui Dumnezeu: Incomunicabile si Comunicabile
Acum, cunoasterea lui Dumnezeu prin caracterul lui Dumnezeu, cu insusirile Sale, ne apropiem incet de subiectul nostru. Insusirile ne spun cum este Dumnezeu si cine este El. Teologia se apropie de aceste insusiri si pentru o mai usoara abordare a lucrurilor, le-am clasificat in cel putin doua grupe majore:

  1. Teologii vorbesc despre insusirile incomunicabile ale lui Dumnezeu
  2. si insusirile comunicabile a lui Dumnezeu

Ca si trasaturi incomunicabile, aceasta se refera la ceea ce este aparte, sau numai apartine doar lui Dumnezeu. Insusiri care Îl fac, sa zicem asa, pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu. El nu le imparte cu nimeni. Aici putem sa vorbim despre vesnicia, eternitatea lui Dumnezeu sau atotputernicia Sa, sau omniprezenta Sa, sau atotstiinta Sa. Aceste atribute apartin numai lui Dumnezeu. El nu le impartaseste cu oamenii.

Atunci sunt atribute sau insusiri comunicabile. Astea se refera la faptul ca anumite trasaturi de caracter, Dumnezeu le-a impartasit omului si El chiar si cere omului ca sa le exprime. Acestea trasaturi sunt, de exemplu, bunatatea si dragostea, si mila si altele ca ele.

Atribute transcendente si imanente a lui Dumnezeu. 
Acuma, alti teologi au facut o alta clasificare a insusirilor lui Dumnezeu. Si ei vorbesc despre atribute transcendente. si imanente. Transcendente, in sensul ca Dumnezeu este altfel decat noi. Este separat de noi. Este mai presus de noi. Este aparte de noi. Iar imanent, in sensul in care Dumnezeu este cu noi, este alaturi de noi. Ii pasa de noi, se ingrijeste de noi.

Insusiri absolute si insusiri relative. 
Si acum, din multele clasificari, sa mai amintesc inca de una si trece ma departe. Sunt insusiri absolute si insusiri relative. Aceleasi trasaturi care-s incomunicabile sunt si absolute. Aceleasi insusiri care-s incomunicabile sunt si relative. Vedeti ca e numai o altfel de denumire sau clasificare a lor.

Si inca ceva, inainte de a ne avanta in unele din insusirile lui Dumnezeu, ca nu o sa le tratam pe toate, nu avem nici timp si poate ca si interesul va scade fata de aceste subiecte, fiind una dintre subiectele tehnice, ca sa zic asa. Deci, inainte de a ne avanta in aceste insusire a lui Dumnezeu , trebuie sa spun ca este un cuvant de avertisment aici. Exista tendinta in crestinism de a sublinia sau de a accentua o insusire mai presus de altele, sau in detrimentele altora. De exemplu, in lumea in care traim noi, in ultimii 20-25 de ani, am auzit mereu vorbinduse despre faptul ca Dumnezeu este dragoste. Ca Dumnezeu este pentru noi, ca Dumnezeu vrea sa ne faca bine si sa ne binecuvanteze, si sa ne imbunatateasca viata, sa fim mai realizati, mai fericiti.

De partea cealalta, se vorbeste foarte rardespre justitia lui Dumnezeu sau despre mania lui Dumnezeu. Ca sa nu mai vorbim, ca iadul nici nu se mai aminteste. Apar carti, ca celebra scrisa a lui Rob Bell, ‘Love Wins’ – ‘Dragostea Invinge’, si in cartea aceasta, Rob Bell cocheteaza cu universalismul, credinta ca in cele din urma, toti o sa fie mantuiti. Deci, dragostea va calca in picioare dreptatea si judecata lui Dumnezeu, ca si Biblia spune ca ‘Dumnezeu este dragoste.’ Nu-i asa? Si de aia nu se vorbeste despre judecatile lui Dumnezeu, despre iad. Asta este o teologie care-l are pe omin centrul unviersului. Dumnezeu este transformat intr-u fel de adaus la viata noastra, care ne imbunatateste. Ne aduce un plus de noroc, care ne lipseste fara El. Sa nu uitam dragii mei, ca in centrul universului sta doar Dumnezeu. Nimeni si nimic altceva.

Asa ca, Dumnezeu este privit in asemenea teologii, care au tendinta de a sublinia un atribut in defavoarea  sau detrimentul altora, Dumnezeu este privit ca o manusa, care are cateva preturberante unde intra degetele. Si locul unde intra degetul mijlociu este mai lung si mai mare decat celelalte si degetul unde intra degetul gros e mai scurt si mai gros. Vreau sa precizez ca insusirile lui Dumnezeu sunt intr-o armonie perfecta. Faptul ca intr-un anume moment al vietii cuiva, cineva l-ar percepe pe Dumnezeu ca fiind milostiv si iubitor si purtator de grija, nu inseamna ca aceste atribute sunt superioare sau mai pronuntate decat altele sau ca celelalte. Vorbim astfel in teologie de simplitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este simplu. Si asta nu inseamna ca Dumnezeu este redus sau ca El este usor de dus cu zaharelul. Si simplitatea nu se refera nici la structura lui Dumnezeu, ca fiind lipsita de complexitate. Simplitatea se refera la faptul ca Dumnezeu nu este alcatuit, compus din mai multe parti, dintr-un x numar de parti. De exemplu: Dumnezeu nu este compus din iubire, mila, manie, bunatate, sfintenie, El, insa, este fiecare din aceste lucruri.

Dumnezeu, deci, nu are dragoste. Dumnezeu este dragoste. Dar Dumnezeu este si dreptate. El este neprihanire. El este deplin in aceste insusiri. De aceea, nu trebuie sa ne mire, chiar si Scriptura vorbeste si ne spune ca Dumnezeu este dragoste. Sau, in alta parte, in Vechiul Testament, cred ca in Isaia, Dumnezeu, neprihanirea noastra. Pentru ca Dumnezeu este fiecare pe deplin, in aceste insusiri. Insusirile lui Dumnezeu nu sunt partile lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este ca un fel de reteta culinara- doua parti faina, o parte apa, una de lapte. Fiecare dintre insusirile lui Dumnezeu este identica cu Dumnezeu. Insusirile lui Dumnezeu nu sunt diferite de esenta lui Dumnezeu. Dar nu sunt diferite nici de celelalte insusiri. Adica, in cuvintele lui Herman Bavinck,  Dumnezeu este ceea ce are.

De ce avem, oare, dificultati in a considera astfel pe Dumnezeu? A ne uita la Dumnezeu in felul acesta? Cred ca este din cauza umanitatii noastre. Sa dam un exemplu: Omul ramane om si daca pierde un madular. Sau daca isi pierde posibilitatea de a trai fara aparate, deci, daca functiile vitale sunt tinute doar prin niste aparate, la care esti legat pe patul unui spital, chiar si in acele conditii, el este tot om. Rudeniile, de aceea se intreaba si dezbat problema: Cand este momentul potrivit sau daca este vreodata momentul potrivit sa il desprinzi pe om, sa-l dezlegi de la aparatele care-i mentin functiile sale, ca doar este om. Omul este om si daca devine ucigas sau criminal si este om si cand isi pierde mintea. Tot om ramane. Astfel, noi proiectam asupra lui Dumnezeu felul nostru de a fi. Dar Dumnezeu nu poate sa continue sa fie Dumnezeu daca pierde una din insusirile Sale. El trebuie sa fie si sa raman si de fapt este 100% drept, 100% intelept, 100% sfant si 100% dragoste. Dumnezeu este fiecare din insusirile Sale, complect si concomitent in acelasi timp.

Astfel, Dumnezeu, nu trebuie sa vorbim despre El ca fiind o esenta, o fiinta care are anumite propietati. Sa iei de exemplu- apa. Va aduceti aminte de povestirea aceea cu elefantul, la care se spune ca mai multi orbi au fost adusi cu totii langa un elefant si au fost rugati sa descrie obiectul pe care ei il pipaie, doar in urma ce ei pipaie. Au apucat elefantul de picior si au zis, „Aici e un copac.” Altii au prins trompa elefantului si l-au descris altfel, samd. Dumnezeu, ziceam in exemplu cu apa, nu este ca apa. Bagi mana in apa si zici: „Okay, apa este calda sau rece, sau este uda.” Are aceste trasaturi de caracter, propietatile lui Dumnezeu sunt esenta lui Dumnezeu. Lucrul acesta este important sa-l tinem minte, ca  sa ne fereasca de eroare si de erezii.

In timp, multi l-au privit pe Dumnezeu ca fiind o esenta cu mai multe propietati si propietatile fiind separate, fiind emanatii ale esentei Sale. Acest lucru a fost mult dezbatut in filosofia antica, de Socrate, Plato, gnosticii. De exemplu, au considerat ca Dumnezeu este necunoscut si imposibil de explorat de catre noi, oamenii. Si Dumnezeu, de aceea, a avut anumite emanatii, eoni. Aceste emanatii au fost de rang, din ce in ce mai inferior, pana cand acestea au putut fi pricepute de oameni. Arius si teologia sa, arianismul, au fost victime unei asemenea interpretari. Conform Arianismului, Isus Fiul lui Dumnezeu este entitate separata de Tatal, El are un inceput si este subordonat Tatalui. Conciliul de la Nicea (cum am spus data trecuta) s-a ocupat de aceasta erezie si de punere la punct a ei.

Astfel, Dumnezeu este o esenta pura, este una simpla, indivizibila. Dar pentru scopul nostru, vom vorbi despre anumite insusiri ale lui Dumnezeu. Va rog sa nu considerati, vorbind despre exemplul dragostei a lui Dumnezeu am elevat dragostea deasupra justitiei. Sau ca vorbind despre mania lui Dumnezeu am neglijat dragostea lui Dumnezeu. Si inca ceva si apoi incheiem. Insusirile lui Dumnezeu nu-s dobandite in timp, mai ales ca Dumnezeu este in afara de timp si de spatiu. Dumnezeu nu dobandeste in timp anumite insusiri. El nu ia din exteriorul fiintei Sale anumite lucruri, care i se par ca sunt bune si i-ar putea fi folositoare. Insusirile lui Dumnezeu nu sunt dezvoltate sau deteriorate in timp. Ele nu sunt abandonate acum, in favoarea altora mai populare. Dumnezeu nu zice: „Acum este vremea Vechiului Testament si Eu am sa-mi arat mania si dreptatea si o sa sterg de pe fata pamantului natiunile, ca sa fac loc poporului Meu, Israel. Si acum, i nperioada aceasta, Dumnezeu spune: „Imi pare rau ca am fost manios si acum sunt numai dragoste. Imi arat iubirea, iubirea este insusirea Mea principala. Insusirile lui Dumnezeu nu cresc, nici nu scad. De fapt, Isus Hristos este acelasi ieri, azi si in veci. Amin.

Dan Miclea: Urmeaza sa vorbim in podcasturile viitoare despre caracteristicile lui Dumnezeu.

Urmariti emisiunile Logos Podcast aici – http://www.logospodcasting.com/category/podcasts

Dupa ce intrati la pagina, selectati titlul unei emisiuni si faceti click pe titlu. Porniti playerul. Nota: Poti sa opresti playerul daca ai nevoie sa iei o pauza si cand revii, fa click din nou si va rula de unde l-ati oprit podcastul. Sunteti incurajati sa comentati la oricare podcast si sa veniti cu sugestii pentru emisiunea Logos, mai ales sugestii pentru subiecte interesante pe care le-ati dori discutate. Daca v-a ajutat invatatura, da-ti mai departe si spuneti si la altii despre Emisiunile Logos Podcast.

Sau intrati direct la aceasta emisiune aici –

http://www.logospodcasting.com/doru-pope-atributele-lui-dumnezeu-partea-1/

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2014/03/12/doru-pope-atributele-lui-dumnezeu-partea-1-logos-podcast/


Necazul e că nu mai funcționează trimiterea la înregistrare.

Biserica LOGOS și Dan Miclea sunt rugati să ne anunțe linkul corect!

____________________________________________________________

 .
Advertisements

One thought on “DORU POPE – Atributele lui Dumnezeu (PARTEA 1)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s