Paul Washer – Practica crestină neagă suficiența Scripturii

Suficienta ScripturiiMarius Cruceru pune o întrebare:

De ce crezi că, trimițindu-ți copilul să fie educat de Cezar, nu va veni într-o bună zi îmbrăcat ca un roman?

În România, e drept, sunt încă multe școli în care educația nu intră cu bocancii în sufletul copilului, dar tendința negativă vine din Occident și la noi în țară în marile orașe, mai ales în capitală.

Însă în America bântuie și în școli sărbătorile de înălțare a Celui Rău, precum aceea de Halloween, cu costumații și alte articole de consum (jucării, bomboane); apoi acestea se declară deschise și aderă pe față la practica homosexualității, a transsexualității, a avortului și la alte aberații care dăunează procesului de educare al copiilor.

Iar în Irlanda, cum am postat de curând un articol luat din The Guardian, unde  învățământul a fost dominat în mod tradițional de biserica catolică, s-a trecut cu precădere la lecții despre ateism, agnosticism și umanism la mii de elevi din școala primară.

Sunt aspecte care nu fac decât să ne îngrijoreze și să ne reconsiderăm atitudinea față de educația care o poate oferi Cezar copiilor de azi.

Comunitățile fraților Amiși și  Menoniți sunt, poate, mai stabile, ei rămânând conservatori și echidistanți față de lume, deoarece ei învață de regulă acasă (Homeschool).

Pe de o parte, asta e perspectiva educației în școli, sumbră. Și una din cauzele majore nu e decât faptul că bisericile tradiționale din Occident, apoi acelea din Răsărit, dar și cele Evanghelice, toate, nu au fost ferme pe o poziție creaționistă pentru a nu mai exista atâtea breșe de pătrundere a ateismului și materialismului în școli și în societate.

*

Pe acest fundal Paul Washer aduce Zece Acuzații Împotriva Bisericii Contemporane.  Acuzația nr.1:

Practica creștină neagă suficiența Scripturii

În Sfânta Scriptură stă scris alb pe negru: Timotei tu „din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Isus. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei, 3.15-17)

Bătălia care se dă nu este doar pentru întrebarea pusă de Diavol în gua și inima unora „Biblia este inspirată?” sau „Biblia este infailibilă?”, ci s-a ajuns ca și la mulți evanghelici să fie necesară lămurirea unei întrebări insinuate de Cel rău: „Este Biblia suficientă?” sau mai trebuie să aducem cu noi așa numita știință socială și un studiu cultural pentru a ști cum să conduci o biserică în ziua de azi?

Dacă în vremurile mai îndepărtate pe coridoarele Seminariilor de teologie se auzeau doar un sunet surd al pașilor lui Aristotel, astăzi în sălile de curs au intrat materii care altădată lipseau: psihologia, antropologia, sociologia, studii de învățământ care își pun amprenta și influiențează starea bisericii, printr-un protest împotriva cuvântului lui Dumnezeu.

Ce avem de spus în acest caz? Nu trebuie să ne luăm ca sprijin tendințele culturale prin care trece societatea de afară, căci Scripturile pot da înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Isus. Să ne întrebăm mai des „Care e voia Ta, Doamne?” Iar răspunsul nu îl găsim în cultura lumii, ci în Biblie.

Nu trebuie s-o luăm pe calea păgânilor care trimit chestionare la oameni carnali și firești pentru a afla ce fel de biserică ar frecventa ei!

Dacă vi se zice însă: „Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc”, răspundeţi: „Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii? La Lege şi la mărturie!” Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.” (Isaia, 8.19-20)

Să nu întrebăm pe cei morți spiritual, ce să facem ca să ieșim din impasul în care vom fi ajunși câteodată. Să venim la Dumnezeu cu credință deplină, cu laudă și mulțumire, cu post și rugăciune și El va deschide zăgazurile cerurilor pentru copiii Săi. Să luăm sfatul lui Iov:

Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire. Primeşte învăţătură din gura Lui şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.” (Iov, 22.21-22)

Să știm că chemarea noastră nu este de a fi exegeți, ci să-L cunoaștem pe Dumnezeu și să-L glorificăm pe El. Și să ajungem să fim cu adevărat un popor ales, pus deoparte, al Lui.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.