Conștiința – instrumentul vital al oricărui om – ARMONIA MAGAZINE

Totdeauna alegi – între Dumnezeu și Satana

Orice învățătură și informație care există în lume onorează sau necinstește două mari entități spirituale, fie pe Dumnezeu-Cratorul, a toate, fie pe impostorul și uzurpatorul Satana.

Fiecare dintre noi este liber, să accepte, să respingă sau să ignore, orice informație, orice practică sau orice învățătură, infinite prilejuri de-a cinsti sau dezonora Numele Dumnezeului Celui viu și adevărat.

Fiecare va decide însă în felul său, se va orienta fie după plăcerea firii naturale înclinate spre păcat și fărădelege, fie va dori să asculte de glasul moral așezat de Dumnezeu în conștiința sa. Oricum, omul va decide, după ceea ce iubește sau dorește, alegerea îi aparține în totalitate. Însă, dacă iubește curăția de inimă, se va orienta să fie pe placul lui Dumnezeu care l-a creat și i-a dat viață, și se va lăsa călăuzit de legea morala, de iubirea, bunătatea și credincioșia lui Dumnezeu.

Dacă însă iubește desfrâul, imoralitatea, atunci el va asculta de ceea ce iubește diavolul, de dorințele carnale, de mândrie, de mânie, de orice pornire imorală, de egoism și răutate.

În epocile totalitariste (dar nu numai) conștiința omului este îngrădită de către cei care s-au insinuat în fruntea poporului, de către cei care fac legile societăților și țărilor lumii.Este de notorietate situația creată în țările comuniste, unde conștiința omului era bombardată cu ideologiile materialiste despre lume și viață, iar cei care nu se aliniau prevederilor stabilite, erau opresați, îngrădiți, încarcerați și reduși la tăcere.

Dar, e bine să știm că liberul arbitru este conștiința omului.

Cum îți este conștiința?

Conștiința – Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său; faptul de a-și da seama; înțelegere; gândire; spirit; sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită;

Proces de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret.
A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului.
A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule.
Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea.
Sintagma „libertate de conștiință” = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc.

◊ Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor.

◊ Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate.

Creatorul omului (Dumnezeu) l-a lăsat liber pe om să aleagă el cum dorește să trăiască:

„Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul. Căci îţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui şi să păzeşti poruncile Lui, legile Lui şi rânduielile Lui, ca să trăieşti şi să te înmulţeşti şi ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze…[…] Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El” (Deut., 30.15-16; 19-20)

Se știe că țăranul român, talpa țării, L-a ales pe Dumnezeu, a ales ascultarea și credincioșia față de El. A ales să se teamă de Dumnezeu, sentiment care este începutul înțelepciunii (Proverbe, 9.10).

Oamenii fărădelegii, după cum au obiceiul și cei înălțați în dregătorii, și-au adormit conștiința și s-au adaptat mersului lumii apostate, iubind prosperitatea prin orice cale, au lăsat moralitatea și credința în Dumnezeu deoparte, servind cu mult zel spiritualitatea satanică, iar rezultatele negatice se văd peste tot în modă, obiceiuri, în media TV, în politică.

Însă Țările Occidentale au avut întâietatea, alegându-L pe Dumnezeu ca Suveran al inimilor lor, pentru un timp, dar și în pasul următor, negativ, venit peste decenii și sute de ani, înfăptuit de alipirea imoralității ca normă de viață.

Țările de vârf al UE, Anglia și Franța, au ales să adopte homosexualitatea (și lesbianismul) și apostazia ca și canon, ca stare normală, și au pus la index creștinismul, credința într-un Dumnezeu viu în care „avem viața, mișcarea și ființa, acăci suntem din neamul Lui.” (Fapte, 17.28)

S-a ajuns ca țările membre UE să adopte în Constituție prevederi care frizează bunul simț al țăranului care nici măcar n-a auzit de întunecimile faptelor și gândurilor lor necurate. Asta în timp ce l-a lipsit pe cetățeanul european de prevederi legitime cum e aceea a căsătoriei, celula de bază a oricărei societăți, ființate de actul consimțit dintre un bărbat și o femeie. Au ales moartea spirituală și întunerecul imoralității, blestemul, în locul vieții și moralității creștine, premisele care aduc binecuvântarea, pacea și bucuria la umbra aripilor Celui Prea Înalt și din Mâna Căruia le primim pe toate cele de care avem nevoie.

Lumea găsește cu cale că le merge bine celor trufași și răi, celor care se aliniază gândirii și legilor seculare, apostate… dar… cei ascultători și credincioși lui Dumnezeu, ei trebuiesc să se sfințească pe mai departe, să fie asemănători Domnului Isus.

„Cine este înţelept să ia seama la aceste lucruri! Cine este priceput să le înţeleagă! Căci căile Domnului sunt drepte; şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei răzvrătiţi cad pe ele.” (Osea, 14.9)

„Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul şi cinstesc Numele Lui.” (Maleahi, 3.16)

„Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe! „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă, Începutul şi Sfârşitul.” (Apocalipsa, 22.11-13)

Lecția universitară

Adevărul este ca apa rece care face rău doar dinților bolnavi. (Nicolae Iorga)
În afară de conştiinţă, totul e bestialitate. (Camil Petrescu)
Morala e o stare de tensiune impusă de conştiinţă. (Marius Ghilezan)
Prin credinţă omul îşi ascultă propria conştiinţă. (Mihai Enachi)
Adevărata iubire este o stare de conştiinţă. (Omraam Mikhael Aivanhov)
Luciditatea este punctul de întâlnire dintre conştiinţă şi senzualitate. (Norman Mailer)
Politica de nediscriminare (a imoralității de tot felul, dar în mod deosebit a homosexualității) – o armă folosită de către organizațiile seculare ale secolului 21, îndreptată împotriva oamenilor cu conştiinţă sensibilă și bun simț, în numele democrației și ale valorilor seculare-europene de manifestare. (George Danciu)
Doar starea de conştiinţă există şi acţionează în mod durabil, toate celelalte sunt pasagere. (Arthur Shopenhauer)
Totul începe prin conştiinţă şi nimic nu are valoare decât prin ea. (Albert Camus)
Treziţi-vă, treziţi-vă din nebănuitul vostru somn hipnotic la conştiinţă şi conştienţă… (George Ivanovitch Gurdjieff)
Omul politic renunţă la conştiinţă; singuraticul, la acţiune. Unul trăieşte uitarea (şi asta e politica); celălalt o caută (şi asta-i singurătatea). (Emil Cioran)
Este liber cu adevărat omul al cărui şef este propria conştiinţă! (Elena Stan)
Numai Mântuitorul a ştiut că destinul nostru era de a fi singuri [responsabili] — şi de aceea mântuirea lui vine prin conştiinţă, şi nu prin turmă. (Constantin Noica)
Un bun si sincer prieten este constiința ta. N-o ucide, ci las-o să moară odată cu tine. (Nicolae Iorga)
Tăgăduieste ceea ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai văzut că este. (Nicolae Iorga)