La sfârşitul secolului al XIX-lea, în apropiere de Chicago, în suburbia Evanston, se afla cea mai mare universitate metodistă. Într-o dimineaţă de vară, s-a zvonit că pe mare, în apropiere de Evanston, ar fi naufragiat un vapor. Studenţii şi locuitorii oraşului au aleargat jos la mal şi au văzut ȋn depărtare vasul sfărâmat scufundându-se. Eduard Halley, un foarte bun ȋnotător, s-a dezbracat, şi-a leagat ȋmprejurul trupului o funie al cărui capăt l-a azvârlit la mal, a sărit ȋn valuri, a ȋnoatat până la rămăşiţele vasului, a apucat o persoană şi a făcut semn privitorilor să-l tragă la mal. Apoi din nou s-a aruncat ȋn mijlocul talazurilor spumegânde, a apucat o altă persoană şi a adus-o la mal ȋn siguranţă. Continue reading ““ John, am făcut tot ce s-a putut? ””
Tag: Pescari de oameni
“Bisericile de astăzi – slujitori de ACVARIU nu pescari de oameni!“
Am găsit afirmația de astăzi într-un site de limbă engleză. Este șocantă, este clară și ascuțită, dar … incompletă. Continue reading ““Bisericile de astăzi – slujitori de ACVARIU nu pescari de oameni!“”
Prietenul păcătoșilor a rămas același
Autor: Daniel Branzei
Există în orice societate un “sus“ și un “jos“, un strat al spumei de deasupra și altul al dojdiei de la fund. M-am întrebat de multe ori: “Oare ce L-a atras pe Domnul Isus spre “jos“-ul societății de atunci, spre vameșii și prostituatele din Israel? Ce L-a făcut să spună că declasații merg în împărăția lui Dumnezeu înaintea celor de clasă?“ Continue reading “Prietenul păcătoșilor a rămas același”
