Dar când Dumnezeu a găsit cu cale…
Ca lucrători ai lui Dumnezeu, trebuie să învăţăm să facem loc pentru El – să-I lăsăm „spaţiu de mişcare”. Noi calculăm, estimăm şi spunem că se va întâmpla cutare sau cutare lucru, dar uităm să-L lăsăm pe Dumnezeu să vină aşa cum doreşte. Am fi surprinşi dacă Dumnezeu ar apărea la strângerea noastră sau în predica noastră într-un fel la care nu ne-am fi aşteptat niciodată? Continue reading “Lasă Ioc pentru Dumnezeu”
“Iar noi toţi, privind ca într-o oglindă, cu fața descoperită, gloria Domnului, suntem transformați în acelaşi chip.“
Trăsătura exterioară a unui creştin este sinceritatea totală faţă de Dumnezeu, astfel că viaţa lui devine o oglindă pentru alte vieţi. Prin umplerea cu Duhul, noi suntem transformaţi, şi privind, devenim oglinzi. Cunoşti întotdeauna când un om priveşte gloria Domnului, duhul tău simte că el este o oglindă a caracterului Domnului. Fereşte-te de orice ar putea păta sau umbri acea oglindă din tine; ea este aproape întotdeauna umbrită de un lucru “bun”, de acel lucru bun care nu este cel mai bun. Continue reading “Transformat privind gloria Lui”
Look to Me, and be saved [Priviți la Mine și fiți mântuiți.] (Isaia 45:22, KJV)
Aşteptăm ca Dumnezeu să vină la noi cu binecuvântările Lui şi să ne mântuiască? El spune: Priviţi la Mine şi fiți mântuiţi”. Cea mai mare dificultate spirituală este să ne concentrăm atenţia asupra lui Dumnezeu, şi ceea ce face acest lucru atât de dificil sunt binecuvântările Lui. Necazurile ne fac aproape întotdeauna să privim la Dumnezeu; binecuvântările Lui ne pot face să privim în altă parte, învăţătura Predicii de pe munte este, în esenţă, următoarea: restrânge-ţi toate interesele până când atitudinea minţii, a inimii şi a trupului tău este una de concentrare asupra lui Isus Cristos.
Mulţi dintre noi avem o imagine teoretică despre ceea ce ar trebui să fie un creştin, iar privirea la vieţile sfinţilor devine o piedică în calea concentrării atenţiei noastre asupra lui Dumnezeu. Continue reading “La ce privesc eu?”
L-a apucat o groază și un mare întuneric.
Geneza 15:12
Ori de câte ori Dumnezeu dă o viziune unui credincios, El îl pune, cum ar veni, în umbra mâinii Lui şi datoria credinciosului este să rămână liniştit şi să asculte. Exisită un întuneric care vine din prea multă lumină şi atunci este timpul să ascultăm. Genesa 16 este un exemplu de ascultare de un sfat bun atunci când este întuneric, în loc de a aştepta ca Dumnezeu să trimită lumina. Continue reading “Viziune şi întuneric”
Dar când Dumnezeu… a găsit cu cale să descopere în mine pe Fiul Său…
Galaieni 1:15-16
Chemarea lui Dumnezeu nu este o chemare la vreo lucrare anume; eu o pot interpreta în felul acesta, deoarece contactul cu natura lui Dumnezeu mă face să îmi dau seama ce mi-ar plăcea să fac pentru El. Chemarea lui Dumnezeu este în mod esenţial expresia naturii Lui; slujirea este rezultatul a ceea ce se potriveşte naturii mele. Vocaţia vieţii naturale este exprimată de apostolul Pavel: „Când Dumnezeu a găsit cu cale să descopere în mine pe Fiul Său ca să Îl vestesc (adică să-L exprim în sfinţenie) printre neamuri”. Continue reading “Vocaţia vieţii naturale”
Au pus mâna pe un anume Simon… şi i-au pus crucea în spinare.
Dacă ascultăm de Dumnezeu, aceasta îi va costa pe alţi oameni mai mult decât ne costă pe noi, şi acest lucru ne doare. Dacă suntem îndrăgostiţi de Domnul nostru, ascultarea nu ne costă nimic, e o plăcere pentru noi să ascultăm, dar îi costă pe aceia care nu-L iubesc mult pe El. Dacă ascultăm de Dumnezeu, aceasta înseamnă că planurile altora vor fi date peste cap, iar ei ne vor acuza batjocoritori: „Asta numeşti tu creştinism?” Noi putem preveni această suferinţă, dar, dacă vrem să ascultăm de Dumnezeu, nu trebuie să o prevenim, ci să lăsăm ca preţul să fie plătit. Continue reading “Ce îi costă pe alţii, ascultarea mea de Dumnezeu”
“… a plecat fără să stie unde se duce.”
Evrei 11:8
Ai plecat tu vreodată aşa? Când pleci astfel, nu poţi da nici un răspuns logic celor care te întreabă ce faci. Una dintre cele mai dificile întrebări în lucrarea creştină este: „Ce ai de gând să faci?” Tu nu ştii ce vei face; singurul lucru pc care-l ştii este că Dumnezeu ştie ce face.
Verifică-ţi permanent atitudinea faţă de Dumnezeu ca să vezi dacă eşti desprins de toate şi te încrezi în întregime în Dumnezeu. Această atitudine este cea care te face să fii într-o stare de uimire continuă, pentru că nu ştii ce urmează să facă Dumnezeu. Continue reading “Ai pleca fără să ştii unde?”
Oswald Chambers
“Toate izvoarele mele sunt în Tine.”
Psalmul 87:7
Domnul nostru nu „peticeşte” niciodată virtuţile noastre naturale. El reface întregul om pe dinăuntru. “...îmbrăcaţi-vă cu omul cel nou” (Efeseni 4:24);cu alte cuvinte, ai grijă ca viaţa ta naturală să se îmbrace cu veşmântul care se potriveşte vieţii noi. Viaţa pe care o sădeşte Dumnezeu în noi îşi dezvoltă propriile ei virtuţi, nu virtuţile lui Adam, ci pe cele ale lui Isus Cristos.
Priveşte cum, după sfinţire, Dumnezeu face să se vestejească încrederea ta în virtuţile naturale şi în orice putere din tine Continue reading “Orice virtute pe care o avem”
„Şi după ce voi fi înălțat, voi atrage la Mine pe toți oamenii.”
Ioan 12:32
„Foarte puţini dintre noi înţelegem de ce a murit Isus Cristos. Dacă oamenii nu au nevoie decât de compasiune, atunci Crucea lui Cnstos este o farsă şi nu a fost absolut deloc nevoie de ea. Lumea nu are nevoie de „puţină dragoste”, ci de o „operaţie chirurgicală”.
Atunci când eşti în faţa unui suflet care este pierdut din punct de vedere spiritual, adu-ţi aminte de Isus Cristos pe cruce. Dacă acel suflet poate veni la Dumnezeu pe o altă cale, atunci Crucea lui Isus Cnstos nu este necesară. Continue reading “Direcţiile corecte de slujire”
“Dar omul natural nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, deoarece sunt nebunie pentru el.“
1 Corimeni 2:14
Evanghelia lui Dumnezeu creează un sentiment al nevoii după Evanghelie. Pavel spune: „Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită” – pentru cei care sunt netrebnici? Nu, “…pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia“.
Majoritatea oamenilor se cred cu totul morali, de aceea nu simt nevoia după Evanghelie. Dumnezeu este Cel care creează acea nevoie de care nici un om nu este conştient până când nu i Se revelează Dumnezeu însuşi. Continue reading “Răscumpărarea creează nevoia pe care tot ea o împlineşte”
ARMONIA MAGAZINE - USA 