A împărtăși durerea lui Hristos

John 16.32Veți fi risipiți fiecare la ale lui, și pe Mine Mă veți lăsa singur.

Ioan 16:32

 Puțini au împărtășit durerile din Ghețimani. Majoritatea ucenicilor nu erau destul de crescuți în har ca să fie admiși la taina „chinului” Său (Luca 22:44). Ocupați să sărbătorească Paștele la casele lor, îi reprezintă pe cei care citesc litera, dar rămân mereu departe de spiritul Evangheliei.

Celor doisprezece, ba nu, celor unsprezece, li s-a oferit privilegiul să intre în Ghețimani și să vadă marea luptă. Dintre cei unsprezece, opt au fost lăsați deoparte; aveau părtășie, dar nu de felul aceleia în care doresc oamenii să fie incluși din toată inima. Continue reading “A împărtăși durerea lui Hristos”

Un act imperativ (5)

În Mâna Domnului “Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.

        Evanghelia lui Ioan, 12:25

.

Fiți plini de Duh!

.

Să ne lăsăm în Mâna Domnului –  pasul 3

.

În articole pe internet și în cărți cu tentă psihologică, ale celor care vizează succesul sau fericirea, citim de idei-soluții precum aceea că puterea entuziasmului va putea schimba nu doar starea negativă într-una pozitivă, ci, în final va da rezultate economice. Forța și puterea gândirii pozitive va aduce fericirea pierdută și va rezolva și situația economică precară prin care trece. Dar, la auzirea unor vești care te puneau pe gânduri, ceva la fel spunea și o femeie în vârstă, dând din mână înapoi acel gând: “A, nu trebuie băgat în seamă; întotdeauna a  mai fost și așa ceva, dar a trecut!Continue reading “Un act imperativ (5)”