Tag: Epistola catre Efeseni

Imitați-L pe Dumnezeu (1)

On By GeorgeIn Biblia, Credinta, Educatie, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura Umana1 Comment

Imitând pe tata“Urmaţi, dar, pilda lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi. Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros – lui Dumnezeu.”

  Efeseni, 5.1-2

CINE nu are aproape de sufletul său, copii mici sau nu-i iubește suficient, nu observă cum copiii  îi imită pe ceilalți, în gesturi,  în vorbire și în fapte.  Și se știe că copilul este înclinat spre rău, spre minciună și neascultare. De aceea e bine ca în preajma copiilor să se afle modele demne de urmat, în părinți și educatori, pentru că, după cum se știe, ceea ce seamănă omul aceea va și secera. Continue reading “Imitați-L pe Dumnezeu (1)” →

Un act imperativ (6)

On By GeorgeIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura Umana1 Comment

Charles Spurgeon“În Biserica din Antiohia erau niște proroci și învățători … Pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrarea la care i-am chemat.” (FAPTE, 13:2)

.

Fiți plini de Duhul!

  .

POSTUL ȘI RUGĂCIUNEA

.

Creștinii zilelor noastre oscilează adesea în modul lor de percepție și de manifestare,   stare care de fapt oglindește societatea de azi, în ansamblul ei, dar de la creștini Domnul așteaptă ca ei să rămâna alipiți de Dumnezeu și de învățătura apostolilor Domnului.  Și, pe neașteptate, mulți creștini  ajung să fie purtați de valurile învățăturii și ale lăudăroșiei lumii, când într-o parte, când într-alta. Așadar, apar ca legitime câteva  întrebări pe care putem să ni le punem fiecare dintre noi –  de ce s-a ajuns aici,  care este cauza și  ce avem de făcut? Continue reading “Un act imperativ (6)” →

Un act imperativ (5)

On By GeorgeIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Mantuire, Miracole, Natura Umana1 Comment

În Mâna Domnului “Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.“

        Evanghelia lui Ioan, 12:25

.

Fiți plini de Duh!

.

Să ne lăsăm în Mâna Domnului –  pasul 3

.

În articole pe internet și în cărți cu tentă psihologică, ale celor care vizează succesul sau fericirea, citim de idei-soluții precum aceea că puterea entuziasmului va putea schimba nu doar starea negativă într-una pozitivă, ci, în final va da rezultate economice. Forța și puterea gândirii pozitive va aduce fericirea pierdută și va rezolva și situația economică precară prin care trece. Dar, la auzirea unor vești care te puneau pe gânduri, ceva la fel spunea și o femeie în vârstă, dând din mână înapoi acel gând: “A, nu trebuie băgat în seamă; întotdeauna a  mai fost și așa ceva, dar a trecut!” Continue reading “Un act imperativ (5)” →

Seminar despre binecuvântare (1)

On By GeorgeIn Biblia, Copii, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Inviere, Mantuire, Miracole, Natura Umana1 Comment

Crucea care aduce Lumina vietii “Dumnezeu ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.“

 Efeseni, 1.3-14

Apostolul Pavel  în Epistola către Efeseni, în primul  capitol, aduce argumente teologice referitor  modului în care creștinii sunt binecuvântați,  prin voia lui Dumnezeu –  “după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale.” (3; 11)

Binecuvântarea creștinului – deoarece  Epistola se adresează “către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus“– aparține  inițiativei și planului lui Dumnezeu.

“Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.“ (Efeseni, 1.3)

În acest capitol  se derulează cea mai importantă serie ale binecuvântărilor lăsate de Dumnezeu pentru creștini, o sumarizare remarcabilă Continue reading “Seminar despre binecuvântare (1)” →

Un act imperativ (3)

On By GeorgeIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Incurajare, Mantuire, Natura Umana1 Comment

George Danciu

“Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.”

1 IOAN, 1.9-10

“Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.”

EFESENI, 5.18

În actul imperativ (1),  privind porunca Domnului “Fiți plini de Duh!”,  am căutat a răspunde la  întrebarea “Cine trebuie să fie plin de Duh?” și am văzut că toți creștinii născuți din nou.  Iar în următorul act am meditat la cea de-a doua chestiune “De ce  trebuie să fim plin de Duh?”,   iar răspunsul a fost  acela că pentru a avea biruință asupra păcatului, a aduce roadă și a fi plini de bucurie pe cale.

În actul (3) să abordăm cea de-a treia problemă:

(3) Cum procedăm pentru a putea fi plini de Duh?

De prisos să menționăm faptul că analiza  se referă la creștinii autentici, acei oameni care caută să-l urmeze din toată inima pe Domnul Isus Hristos Continue reading “Un act imperativ (3)” →

Un act imperativ (1)

On By GeorgeIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Inviere, Mantuire, Miracole, Natura Umana2 Comments

by George Danciu

“Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele.  De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.“

        Efeseni, 5.15-18

Poruncile Domnului sunt imperative!

 

E de pomină  și binecunoscută povestea cu paznicul de noapte dintr-un sat de munte. Acesta trebuia să trezească sătenii  atunci când veneau lupii la oi sau dacă era vreun incendiu în sat. Însă s-a întâmplat că paznicul   striga în miez de noapte, când somnul oamenilor le era cel mai dulce:  “Treziți-vă, lupii atacă oile!“, dar când sătetenii erau în picioare, în stare de alertă, el le spunea candid “Am glumit. Culcați-vă, oameni buni!” Dar a venit și vremea când lupii  flămânzi Continue reading “Un act imperativ (1)” →