IMPORTANȚA LAUDEI ȘI A ÎNCHINĂRII

Scopul închinării este să atingem inima Lui Dumnezeu, este pentru El, nu pentru noi; este mai mult decât muzică, este comunicare intimă cu Domnul nostru și nu ar trebui să fie doar o parte din viața noastră, ci ar trebui să fie viața noastră. Simplu spus, ne închinăm cu adevărat dacă suntem îndrăgostiți de Isus Cristos! Oare cât din închinarea noastră este cu adevărat pentru Domnul și cât este doar pentru ca noi să ne simțim bine că ne-am făcut datoria? Rolul închinării nu este egocentric, ne închinăm pentru ca Dumnezeu să primească toată gloria. Dacă ne închinăm din toată inima, ca să Îi oferim Lui Dumnezeu ceea ce merită, ne putem bucura de beneficiile intrării în prezența Lui, dar dacă ne închinăm și îl lăudăm pe Dumnezeu doar de pe buze, crezând că Îl convingem să ne dea ce Îi cerem, ne înșelăm singuri.

Psalmii 18:1-3, 46, 49 Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea! Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea! Eu strig: „Lăudat să fie Domnul!” şi sunt izbăvit de vrăjmaşii mei […]. Trăiască Domnul şi binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele, […] De aceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cânta spre slava Numelui Tău.

Regele David a înțeles cât de important este să-L cunoști pe Dumnezeu. Cu cât a înțeles mai multe despre bunătatea și caracterul Lui Dumnezeu, cu atât L-a lăudat mai mult și mai profund. Descrierea Lui Dumnezeu este laudă și pe măsură ce declarăm adevărul despre Cine este Domnul, ne apropiem de El și devenim mai conștienți de atributele Sale. În timp ce facem acest lucru, ne întărim credința și încrederea în Domnul, permițându-I să lucreze în numele nostru. Închinarea care atinge inima Lui Dumnezeu începe după ce intrăm în prezența Lui. Pe măsură ce creștem în înțelegerea măreției și a caracterului Lui Dumnezeu, realizăm tot mai mult că depindem total de El și ca urmare închinarea noastră devine o experiență mai profundă. Inclusiv faptul că respirăm este doar urmarea harului Său și tot ce avem, am primit de la El, deci cum am putea să nu-L prețuim pe Domnul nostru?

Ce înseamnă cu adevărat cuvântul „închinare”? În majoritatea dicționarelor, „închinarea” înseamnă „manifestarea evlaviei către divinitate prin practici religioase specifice fiecărui cult; onorare și admirație profundă și respectuoasă; plecăciune”. În Biblie, există mai multe cuvinte originale în ebraică și greacă, pentru închinare și fiecare acoperă un aspect diferit al închinării. Să vedem ce înseamnă cele mai semnificative dintre acestea, în conformitate cu “The KJV Old Testament Hebrew Lexicon” și “Strong’s Hebrew and Greek Concordance”.

1. „Barak” înseamnă „a îngenunchea, a se pleca, a-L binecuvânta pe Dumnezeu, a adora omagiind capetele încoronate sau pe Dumnezeu”. Este actul de a ne pleca sincer sau de a îngenunchea în fața Domnului în adorare, pentru că este important pentru noi și pentru că ne încredem că lucrează în favoarea noastră, nu pentru că suntem disperați sau pentru că cerșim ajutor. Ori de câte ori realizăm măreția și supremația Lui Dumnezeu, simțim nevoia să ne smerim la picioarele Lui.