Ai o cească de cafea in mână, cineva te îmbrâncește și versi cafeaua peste tot. De ce ai vărsat cafeaua? Ai vărsat cafeaua pentru că in ceasca ta era cafea. Dacă aveai ceai in cească, ai fi vărsat ceai. Ideia este că orice ai fi avut in cească, ar fi fost ceea ce ai fi vărsat. Asadar, când viața va trece pe lângă tine si te va îmbrânci (ceea ce se va întâmpla la un momentdat), ceea ce există în interiorul tău va iesi la suprafață. Este usor să ne prefacem până vine cineva si te zguduie. Deci trebuie să ne punem intrebarea “Ce este in ceașca mea ?“ Când viața devine dificilă, ce vom scoate la iveală? Bucurie, apreciere, pace si modestie? Ori vor iesi la suprafață mânia, amărăciunea, cuvinte dure si reacții similare? Este alegerea ta! Astăzi haideți să incercăm să ne umplem ceasca cu recunoștință, iertare, bucurie, cuvinte afirmative, bunătate si să ne iubim unii pe ceilalți.

Sursa: https://constiintacolectiva.net/citate-directive/