Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudele Lui.Dar au uitat curând lucrările Lui şi n-au aşteptat împlinirea planurilor Lui.Ci i-a apucat pofta în pustie şi au ispitit pe  Dumnezeu în pustietate. El le-a dat ce cereau; dar a trimis o molimă printre ei. (Psalmul 106:12-15)

În Evrei 11:27, citim că Moise „a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut“. Însă în pasajul de mai sus, exact opusul era valabil pentru copiii lui Israel. Ei rămâneau neclintiţi numai când împrejurările lor erau favorabile, pentru că erau influenţaţi în primul rând de orice făcea apel la simţurile lor, în loc să se încreadă în Dumnezeul invizibil şi etern.Chiar şi astăzi avem oameni care trăiesc o viaţă creştină inconsecventă pentru că au devenit preocupaţi cu lucruri exterioare. De aceea ei se concentrează asupra împrejurărilor lor în loc să se concentreze asupra lui Dumnezeu.