Întors la Dumnezeu în 1992, însetat de Cuvântul scris, în acel an, citeam și reciteam Noul Testament, subliniind multe versete în diferite culori, găsind acolo nenumărate perle prețioase ale vieții noi în Isus Hristos. În condiții foarte bune mai păstrez încă acel NT.

În acea vară, ajuns cu familia la Marea Neagră, n-am vizitat apa decât de două cel mult de trei ori, în 12 zile, rămânând în cameră să citesc și să recitesc absorbit de cuvintele Autorului întrupat, răstignit, apoi înălțat la dreapta Tatălui, acum prezent (de la un capăt la altul), întipărit în paginile NT.

De ce mi-am adus aminte acum despre acea atitudine, ca o reconsiderare și apreciere normală? Deoarece o tânără soră, maturizată în umblarea ei într-o relație intimă cu Domnul vieții ei, în cei mai bine de 20 de ani –  probabil citind printre rândurile celor discutate sau scrise -, îmi spune:

“Conferințele nu prea folosesc pentru viața duhovnicească, ci asta o face citirea cu folos a Bibliei“.

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune. (Iosua, 1:8)

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. (2 Timotei, 3:16-17)