Oswald CHAMBERS: Una dintre marile interdicţii ale lui Dumnezeu

4 Iulie 2016

e97d70b8f5f2832f9c9228949f458981Nu te tulbura, aceasta duce numai la rău.

 Psalmul 37. RV

Una dintre marile interdicţii ale lui Dumnezeu

Tulburarea înseamnă a ajunge sărac lipit din punct de vedere mental sau spiritual. Una este să spui „Nu te tulbura”, dar cu totul alta este să ajungi în starea în care să nu poţi să te tulburi. Pare aşa de uşor să vorbim despre „a te odihni în Domnul” şi despre „a-L aştepta cu răbdare”, atâta timp cât cuibul nu este stricat – atâta timp cât nu ajungem să trăim, ca mulţi alţii, în agitaţie şi teamă. Este oare posibil atunci să te odihneşti în Domnul? Dacă această poruncă nu dă rezultae atunci, nu va da rezultate nicicând. Această interdicţie trebuie să dea rezultate atât in zile de tulburare, cât şi în zile de pace, altfel nu va da niciodată rezultate. Şi dacă nu va da rezultate în cazul tău, nu va da rezultate în cazul nimănui. Odihna în Dumnezeu nu depinde nicidecum de împrejurările tale exterioare, ci de relaţia ta cu Dumnezeu Însuşi.

Agitaţia sfârşeşte întotdeauna în păcat. Noi ne imaginăm că puţină frământare şi îngrijorare arată de fapt cât de înţelepţi suntem, însă, în realitate, aceasta arată mai degrabă cât de răi suntem. Tulburarea izvorăşte din hotărârea de a ne urma propria cale. Domnul nostru nu S-a îngrijorat niciodată şi n-a fost niciodată tulburat, deoarece scopul Său nu a fost să-Şi realizeze propriile idei, ci să împlinească planul lui Dumnezeu. Tulburarea este ceva rău pentru un copil al lui Dumnezeu.

Ţi-ai impuiat sufletul tău neînţelept cu ideea că situaţia ta este prea grea pentru Dumnezeu? Lasă la o parte toate „presupunerile” tale şi odihneşte-te la umbra Celui Atotputernic. Spune-I lui Dumnezeu în mod deliberat că nu te vei tulbura cu privire la acel lucru. Toată tulburarea şi îngrijorarea noastră este cauzată de faptul că nu-L luăm în calcul pe Dumnezeu. (TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald CHAMBERS)

MANA DE DIMINEAŢĂ

„Şi acum, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său”. Fapt. Ap. 20:32

Pavel încredinţează pe bătrânii din Efes lui Dumnezeu şi Cuvântului harului Său. El nu-i încredinţează unei anumite clase de oameni, nici chiar apostolilor sau urmaşilor lor, sau unor consilii generale, sau părinţilor cu tradiţiile lor sau învăţătorilor cu dogmele lor. O, nu, niciunul din aceştia nu le-ar fi putut fi de folos în prezenţa unor „lupi răpitori”, care erau gata să pătrundă între ei, nici împotriva „lucrurilor stricăcioase” pe care unii dintre oamenii din Efes, s-au ridicat ca să le înveţe (versetele 29,30). Nimic nu poate sta în picioare în ziua cea rea, nimic nu poate să întărească un suflet în astfel de situaţii, decât Dumnezeu însuşi şi Cuvântul harului Său.

Deşi s-ar putea ca noi să nu avem de întâmpinat chiar astfel de lucruri care îi aşteptau pe efeseni, totuşi, noi trebuie să ştim bine că niciodată nu vom putea să înaintăm pe cale, fără a avea ca autoritate Cuvântul lui Dumnezeu şi prezenţa Lui ca putere. Niciodată, poate, de când există Creştinătatea, n-a fost o vreme ca acum, în care să fie imperios de necesar ca sufletul nostru să aibă de a face cu Dumnezeu şi adevărurile Lui, în modul cel mai direct şi personal. Nu se face, nu trebuie ca cineva să-şi agaţe credinţa de mâneca altuia. Chiar acum, în vremea noastră, se va face cunoscut într-un fel cu totul deosebit, a cui credinţă se bazează numai pe puterea şi abilitatea oamenilor şi a cui se bazează pe puterea lui Dumnezeu. Ce lucru trist este să vezi pe mulţi credincioşi sinceri, că aleargă după predicatori buni, după învăţături mai originale, după diferite forme de confesiune şi nu după Hristos şi Cuvântul Lui.

Să cântărim adânc astfel de situaţii şi să fim convinşi că ne cere o serioasă atenţie. Să fim siguri că sufletul nostru este întemeiat pe temelia solidă a Cuvântului lui Dumnezeu, că avem autoritatea Lui directă şi clară cu privire la ce facem şi la locul unde ne aflăm. Să fim deasemenea siguri că avem mereu cu noi Prezenţa Sa divină. Aceste două lucruri vor aduce o pace dulce sufletului nostru, şi o statornicie sfântă, orice s-ar întâmpla, orice vremuri vor veni.

„Nici o împrejurare nu a putut vreodată să împiedice puterea harului din inima OMULUI din cer, ca să vină în ajutorul celor care ar avea nevoie de El”.  J.N.D.

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – de Fritz BERGER

“Ascultaţi, ceruri, şi ia aminte, pământule, căci Domnul vorbeşte: “Am hrănit şi am crescut nişte copii dar ei s-au răsculat împotriva Mea.” Isaia 1:2.

Astfel vorbeşte Domnul acelora care au devenit copiii Lui dar ulterior s-au depărtat de El. Aceştia sunt consideraţi acum mai nechibzuiţi decât boul şi măgarul: “Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său; dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine”. Oare Dumnezeu nu trebuie să folosească cuvinte asemănătoare în timpurile noastre, faţă de poporul nostru care s-a îndepărtat de El, sau faţă de cei care nu s-au întors la El? Cât de actual este şi pentru timpurile noastre constatarea lui Dumnezeu: “Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânţă de nelegiuiţi, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel, I-au întors spatele” şi pe deasupra ei doresc să rămână în păcatele lor deşi Domnul spune “Vai de poporul păcătos “. Cât de mult se adevereşte astăzi ceea ce citim, în versetele 5 şi 6: “Ce pedepse noi să vă mai dea, când voi vă răzvrătiţi din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav şi toată inima suferă de moarte. Din tălpi până în creştet, nimic nu-i sănătos; ci numai răni, vânătăi şi came vie, nestoarse, nelegate, şi ne alinate cu untdelemn”. Sunt mulţi care nici nu doresc să se vindece din starea lor de păcat, considerând că umblatul la biserică şi rugăciunile lor sunt pe placul lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu spune: “Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre. Mi-au ajuns o povară nu le mai pot suferi”. Este bine să ştim că Dumnezeu nu ascultă rugăciunile unor oameni ca aceştia deoarece mâinile lor sunt mânjite cu sânge, de aceea spune Domnul: “Nu mai aduceţi daruri de mâncare nefolositoare, căci Mi-e scârbă de tămâie. Nu vreau luni noi şi sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea”. Dumnezeu urăşte toate manevrele religioase. El doreşte pocăinţa adevărată aşa cum citim în următoarele versete ale acestui capitol.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

CUVÂNTUL, HRANA NECESARĂ

„Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” Matei 4.4

Dacă Dumnezeu ar vrea, am putea să trăim fără pâine, ca şi Domnul Isus în timpul celor patruzeci de zile; dar noi n-am putea să trăim fără Cuvântul Său. Prin acest Cuvânt am fost creaţi şi numai prin el suntem păziţi, căci „El ţine toate lucrurile prin cuvântul puterii Sale.” Pâinea este un ajutor; Domnul însuşi este primul izvor al existenţei noastre. El poate să ne facă să trăim fără acest ajutor, tot aşa de bine ca şi prin el; să nu-L mărginim la un singur fel de a lucra. Să nu fim prea dornici numai după lucrurile văzute, ci să privim la Dumnezeul nevăzut. Am întâlnit credincioşi care ne-au povestit că în zilele de mare sărăcie când le lipsea pâinea, le scădea şi pofta de mâncare; şi alţii ne-au spus că atunci când mijloacele de trai le lipseau, Domnul le trimitea ajutoare neaşteptate.

Dar nouă ne trebuie Cuvântul lui Dumnezeu. Cu el putem să ne împotrivim diavolului. Dacă ne-ar fi luat, am cădea în puterea vrăjmaşilor noştri, pentru că am slăbi repede. Sufletele noastre au nevoie de hrană şi nu există alta pentru ele decât Cuvântul Domnului. Toţi predicatorii şi toate cărţile din lume nu pot să-i procure sufletului o adevărată hrană; numai Cuvântul ieşit din gura lui Dumnezeu poate să-l hrănească pe credincios. Doamne, dă-ne totdeauna această pâine. Noi preţuim acest Cuvânt mai mult decât bucatele împărăteşti.

DOMNUL ESTE APROAPE!

Calendar Biblic

Nădăjduieşte în DOMNUL! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima, şi nădăjduieşte în DOMNUL! Ps. 27,14.

Un comerciant credincios se găsea după o serie de pierderi într-o postură foarte rea. El era foarte posomorit şi sănătatea lui suferea mult din această cauză. Nevasta lui deşi era posomorită încerca să-l întărească. Ea a rugat insistent pe Dumnezeu ca să-i vină în ajutor. Dumnezeul cel Atotputernic a lucrat într-un chip minunat.

Fetiţa cea mai mare care avea opt ani s-a sculat cu ochii în lacrimi şi a spus: „Eu am avut un vis foarte trist. Se părea că Dumnezeu a murit şi a fost înmormântat de îngeri. Tatăl care de mult nu a mai zâmbit nu s-a putut abţine şi i-a spus: „Copilaşule, ştergeţi lacrimile. Dumnezeu nu poate să moară.” Acest cuvânt a lovit-o puternic pe mamă. „Tu înveţi copila să nu plângă, căci Dumnezeu nu poate să moară şi tu însuţi nu scoţi de aici mângâierea de care ai nevoie. De ce nu vrei să te rezemi pe Acela care nu poate să mintă si care nu dormitează? Nu a numărat El perii de pe capul nostru? El nu poate să-i părăsească pe cei care se încred în El.” Profund mişcat, tatăl a prins încredere în Dumnezeul cel viu. El i-a dat puterea să se autodepăşească. Cunoşti şi tu pe Acest Dumnezeu Atotputernic? Cine se încrede în El nu va fi dat niciodată de ruşine!

  1. H. Pestalozzi (1746-1827) pedagog de talie internaţională şi creştin a cărui operă a fost caracterizată ca „forţă generatoare a noilor curente pedagogice” a scris: „Copilul meu, există un Dumnezeu de care ai nevoie, acum când nu mai ai nevoie de mine. Este un Dumnezeu care te ia în braţele Lui, când eu nu te mai pot proteja; este un Dumnezeu care cugetă la fericirea şi bucuriile tale.”

„Voinţa lui Dumnezeu şi tot ceea ce eu îmi pot închipui mai nobil, mai bun pentru mine însumi, sunt tot una. De aceea, nu mai trăiesc pentru mine însumi, ci pentru Cel ce m-a luat în braţele Lui părinteşti.”

BĂTÎND LA UȘA LUI DUMNEZEU

de Oswald CHAMBERS

Doamne, mintea mea este tulbure în legătură cu ei. Doamne, fii Tu turnul lor cel tare; se pare că nimeni nu-i bagă în seamă şi nu le poartă de grijă. Impiedică-l pe vrăjmaş să-i epuizeze. Ei sunt cum sunt datorită credincioşiei faţă de Tine. Doamne, preia Tu controlul cu tărie.

MEDITAŢII ZILNICE

de Wim MALGO

«De la idoli v-aţi întors la Dumnezeu ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat.» 1 TESALONICENI 1,9

Cum am putea oare caracteriza cel mai bine viaţa Domnului Isus de pe pământ? Dedicare completă pentru Tatăl şi dorinţa necondiţionată de a face doar voia Lui. Viaţa Lui a fost o slujire neîntreruptă pentru şi înaintea lui Dumnezeu. Această dedicare supremă a culminat la cruce prin sângele Său curs pentru mântuirea sufletelor: «Eu le dau viaţa veşnică» (Ioan 10,28).

Care este atunci slujba unei persoane care îl iubeşte şi ÎI urmează pe Domnul Isus Cristos – care este slujba ta? Evident, aceeaşi cu cea a Stăpânului. Numai slujind la fel ca El putem să devenim asemenea Lui. Uită-te la Domnul Isus care le-a slujit tuturor, observă-L cu atenţie şi vei şti cum trebuie să slujeşti: «şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să vă fie rob. Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească…» (Matei 20,27-28). Deci omul care s-a întors cu adevărat la Dumnezeu poate fi recunoscut prin slujirea şi dedicarea sa continuă. Entuziasmul religios este o imagine palidă în comparaţie cu această slujire duhovnicească dezinteresată. Eşti tu un slujitor a Domnului lui Isus sau un servitor al cărnii, şi în cele din urmă al lui Satan? Mi-e teamă că mulţi creştini au deviat de pe calea lui Cristos pentru că au nesocotit importanţa slujirii.

MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI

de Charles H. SPURGEON

Dimineaţa şi Seara

Dimineaţa

Sfinţeşte-i prin adevărul Tău. Ioan 17:17

Sfinţirea începe prin regenerare. Duhul lui Dumnezeu insuflă în om acel nou principiu prin care el devine „o făptură nouă” (2 Corinteni 5:17) în Christos Isus. Lucrarea aceasta, care începe la naşterea din nou, este îndeplinită în două moduri: prin moarte, atunci când poftele cărnii sunt supuse şi stăpânite, şi prin înviere, prin care viaţa pusă de Dumnezeu în noi este făcută „un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică” (loan 4:14). Această operaţiune se repetă în fiecare zi, prin ceea ce numim perseverenţă, iar creştinul este păstrat încontinuu într-o Stare de har şi este făcut să „prisosească în orice faptă bună” (2 Corinteni 9:8) spre lauda şi slava lui Dumnezeu, şi culminează sau ajunge la desăvârşire în slavă, atunci când sufletul, purificat prin ea, este adus să locuiască cu sfinţii la dreapta lui Dumnezeu, în înălţime. Dar, în timp ce Duhul lui Dumnezeu este Autorul Sfinţirii, mai există un agent vizibil care nu trebuie uitat. Isus spune: „sfinţeşte-i prin adevărul Tău: cuvântul Tău este adevărul” (loan 17:17). Pasajele din Scriptură care dovedesc că instrumentul Sfinţirii noastre este Cuvântul lui Dumnezeu sunt multe. Duhul lui Dumnezeu ne aduce în minte preceptele şi învăţăturile adevărului şi le aplică cu putere. Acestea sunt auzite de urechi şi, fiind primite în inimă, vor lucra în noi „şi voinţa, şi înfăptuirea, după plăcerea Lui” (Filipeni 2:13). Adevărul este sfinţitor şi, dacă nu vom auzi sau citi adevărul, nu vom creşte în sfinţire. Progresăm în trăirea sănătoasă doar atunci când progresăm în înţelegerea sănătoasă. „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea” (Psalmi 119:105). Nu spune despre o greşeală „este doar o problemă de opinie”. Un om care îngăduie greşelile de judecată nu va întârzia să tolereze greşelile în practică. Ţine-te bine de adevăr, fiindcă, prin adevăr, vei fi sfinţit de Duhul lui Dumnezeu.

Seara

„Cel ce are mâinile nevinovate şi inima curată, cel ce nu-şi dedă sufletul la minciună, şi nu jură ca să înşele” Psalmi 24:4

Practicarea vizibilă a sfinţeniei este o preţioasă dovadă a harului. Dar mă tem că mulţi dintre cei care îl mărturisesc pe Christos au pervertit doctrina îndreptăţirii prin credinţă într-un asemenea mod, încât tratează faptele bune cu sfidare. Asemenea oameni vor primi sfidarea veşnică în ziua din urmă. Dacă mâinile noastre nu sunt curate, să le spălăm în sângele preţios al lui Isus, ca să putem ridica mâini curate spre Dumnezeu. „Mâinile curate” nu sunt de ajuns, dacă nu sunt legate de o „inimă curată”. Adevărata religie este o lucrare a inimii. Putem să spălăm cât vrem partea din afară a paharului. Totuşi, dacă părţile dinăuntru sunt necurate, suntem necuraţi în ochii lui Dumnezeu, fiindcă inimile noastre sunt mult mai intime decât mâinile. Însăşi viaţa noastră stă în firea lăuntrică, şi de aceea avem imperativă nevoie de curăţire lăuntrică. Dumnezeu va vedea curăţia din inimă; toate celelalte sunt puncte moarte. Omul care este născut pentru cer „nu-şi dedă sufletul la minciuna”. Toţi oamenii au bucurii care le înalţă sufletul. Persoanele lumeşti îşi înalţă sufletul prin plăceri trupeşti, care nu sunt decât deşertăciuni. Totuşi, credinciosul iubeşte lucrurile mai substanţiale. Ca şi Iosafat, este înălţat pe calea Domnului. Cel care se mulţumeşte cu coji va fi socotit printre porci. Te satisface lumea? Atunci îţi ai răsplata şi moştenirea în viaţa aceasta; fă cât mai multe aici, fiindcă nu vei cunoaşte altă bucurie. „Şi nu jură ca să înşele”. Cei care cred în Christos sunt oameni de onoare. Cuvântul creştinului este singurul lui jurământ; cu toate acestea, este la fel de bun ca jurămintele altor douăzeci de oameni. Vorbele înşelătoare te scot din cer, fiindcă mincinosul nu va intra în casa Domnului, oricare ar fi credinţa şi faptele lui. Cititorule, te condamnă textul de azi, sau speri să „sui la muntele Domnului”? (Psalmi 24:3).

IZVOARE IN DEŞERT

„Căci este o profeţie, a cărei vreme este hotărâtă … Dacă zăboveşte, aşteapt-o, căci va veni şi se va împlini negreşit.” Habacuc 2:3

În captivanta broşură Colţul Aşteptării, unul dintre personaje, Adam Slowman, a fost condus în tezaurul Domnului. Printre multele minuni care i-au fost arătate s-a numărat şi „Camera Binecuvântării Întârziate“, unde Dumnezeu păstra răspunsurile la anumite rugăciuni până când considera că este înţelept să le trimită.

Celor care se roagă aşteptând un răspuns, le ia foarte mult timp să înţeleagă că întârzierile răspunsurilor nu sunt refuzuri. De fapt, în „Camera Binecuvântării Întârziate“, se află taine adânci ale dragostei şi ale înţelepciunii pe care nu ni le-am imaginat vreodată! Noi vrem să culegem binecuvântările din pom când sunt încă verzi, dar Dumnezeu vrea să aşteptăm până se coc.

„Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi … ferice de toţi cei ce nădăjduiesc în El!“ (Isaia 30:18). Domnul veghează asupra noastră în orice situaţie dificilă, şi El nu va îngădui nici o singură încercare peste puterile noastre. El va folosi focul Său purificator pentru a arde toate impurităţile noastre şi apoi va veni glorios în ajutorul nostru. Nu-L supăraţi, îndoindu-vă de dragostea Sa. Ci mai degrabă, ridicaţi-vă ochii spre cer şi începeţi să-L lăudaţi chiar acum pentru eliberarea care vine spre voi. Şi atunci veţi fi din belşug răsplătiţi pentru întârzierea care v-a încercat credinţa.

O, tu, puţin-credinciosule,

Dumnezeu nu te-a părăsit încă!

Când totul pare întunecat şi sumbru,

Tu uiţi atât de repede –

Uiţi că El te-a condus,

Şi cu blândeţe ţi-a degajat calea;

A vărsat strălucirea soarelui Său peste nori,

Şi noaptea ta a transformat-o în zi.

Şi dacă te-a ajutat până aici,

El nu te va lăsa acum;

Cât de rănită trebuie să fie inima Lui iubitoare,

Când vede sprânceana ta îngrijorată!

O! Nu te mai îndoi,

Încredinţează-I Lui calea ta,

Celui în care te-ai încrezut în trecut,

Şi care este acelaşi şi astăzi.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

Matei 3.1-17

Ioan Botezătorul face slujba de a vesti apropiata venire a împăratului asemeni unui ambasador care precedă o persoană importantă. Numai că împăratul nu-Şi poate găsi loc în mijlocul unui popor indiferent cu privire la starea sa de păcat. Predicarea lui Ioan este, din acest motiv, o chemare la pocăinţă; cât despre fariseii şi saducheii care veneau să fie botezaţi după propria lor îndreptăţire, pe aceştia trebuia să-i anunţe judecata.

Se înţelege că Ioan a fost încurcat când Acela Căruia nu se considera vrednic să-I dezlege curelele încălţămintei vine, la rândul Său, să fie botezat de el. Versetul 15 ne ajută să auzim cel dintâi cuvânt rostit de Isus în această Evanghelie: „Lasă acum…”. Pentru că omul nu a ştiut să facă decât rău, se cuvine de acum să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze prin Hristos şi să împlinească întreaga dreptate (vezi şi Romani 10.3). „Atunci L-a lăsat”, se spune despre Ioan, deşi el era cel care boteza. Avem şi noi întotdeauna interesul să-L lăsăm pe Domnul să lucreze!

Domnul Isus iese imediat din apă, pentru că nu are nimic de mărturisit, iar cerul se deschide pentru a da o dublă mărturie: Duhul Sfânt coboară asupra Lui asemeni unui untdelemn al ungerii care-l desemna odinioară pe împărat (comp. cu 1 Samuel 16.13) şi, în acelaşi timp, primeşte de la Tatăl Său un preţios cuvânt de iubire şi de aprobare.

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Psalmul 33

Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul.   Psalmul 33:12

O LECŢIE DE ISTORIE

S-ar putea oare ca Statele Unite să urmeze calea decăderii asemenea Romei antice? Să analizăm cinci motive cheie care au dus la căderea Romei, aşa cum sunt ele prezentate de Edward Gibbon în lucrarea lui clasică Declinul şi căderea Imperiului Roman?

Ele sunt: 
(1) Subminarea demnităţii şi sfinţeniei căminului.
(2) Creşterea taxelor şi cheltuirea banilor publici pentru pâine şi circuri.
(3) Goana nebună după plăceri, şi sporturi care devin din ce în ce mai senzaţionale şi mai brutale. 
(4) Înarmarea gigantică în timp ce adevăratul duşman era decadenţa poporului. 
(5) O alterare a religiei, credinţa reducându-se doar la formă. Aceste lucruri par familiare? 

 

Din primii ani ai istoriei americane, părinţii fondatori ai naţiunii au recunoscut providenţa lui Dumnezeu şi au acceptat că destinul acestei naţiuni este în mâna Sa. Dar astăzi vedem cum numele Lui este dezonorat, standardele Lui referitoare la bine şi rău sunt luate în bătaie de joc, poruncile Lui ignorate. Drept rezultat, aceiaşi factori care au subminat puterea Imperiului Roman, secătuiesc încet şi puterea naţiunii americane. 
Ce pot face creştinii, cetăţeni ai Statelor Unite – sau ai altor ţări din lume – ca să împiedice declinul naţiunilor lor? Trebuie să spunem altora despre Cristos şi despre importanţa credinţei în Dumnezeu. Trebuie apoi să susţinem adevărul şi dreptatea si să cerem conducătorilor noştri să conducă ţara cu dreptate. Lecţia istoriei este clară: Nici o naţiune nu poate supravieţui dacă Dumnezeu nu este Domnul ei! – P.R.V.

Dă înţelepciune, Doamne, şi putere 
Celor ce să ne conducă i-ai pus. 
Ne iartă păcatul şi vindecă ţara 
         Te rugăm în numele lui Isus.   Land

Este imposibil să guvernezi bine lumea fără Dumnezeu şi fără Biblie.– George Washington

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

„Ființa Lui este plină de farmec.”  Cântarea Cântărilor 5.16

„Tu ești mai frumos decât fiii oamenilor; harul este turnat pe buzele Tale.”   Psalmul 45.2

Farmecul lui Hristos este dat de umanitatea Lui perfectă. El este asemenea nouă în toate lucrurile, cu excepția păcatelor și a naturii noastre păcătoase. El a crescut în înțelepciune și în statură (Luca 2.52). A lucrat, a plâns, Sa rugat și a manifestat dragoste. A fost ispitit în toate lucrurile asemenea nouă, cu excepția păcatului, care nu a existat în El (Evrei 4.15).

Cât de perfectă și de reală este umanitatea Lui! Marta La mustrat; Ioan, care văzuse lucrările Sale pline de putere, nu a ezitat săși plece capul la pieptul Lui; ucenicii Iau pus întrebări nechibzuite, Lau mustrat, Lau venerat și Lau adorat în aceeași împrejurare. În toate acestea, farmecul ființei Sale sa manifestat întrun chip minunat. Ia primit pe toți păcătoșii; întotdeauna a manifestat milă (Matei 9.36; 14.4; Marcu 1.41). Nu ia vindecat doar pe cei care meritau să fie vindecați, ci ia vindecat pe toți (Matei 8.16). A fost desăvârșit de smerit; a acceptat să Se nască întrun staul și a fost îngropat întrun mormânt care nuI aparținea.

Farmecul Lui sa manifestat cel mai mult în căile Sale față de cei păcătoși. De exemplu, Nicodim, un învățător al lui Israel, șia constatat ignoranța fără să i se spună niciun cuvânt aspru. Iar în ceo privește pe femeia din Samaria, El îi prezintă cele mai adânci adevăruri și, cu blândețe, dar și cu credincioșie, îi pune în lumină păcatul.

Toate elementele caracterului Său perfect au fost întrun echilibru fermecător. Blândețea Lui na însemnat niciodată slăbiciune. Curajul Lui na fost niciodată brutal. PrivițiL în tot timpul de când a fost arestat, până la răstignirea Sa: niciodată nu Șia pierdut calmul și nici demnitatea! PrivițiL pe cruce, purtând păcatele noastre în trupul Său (1 Petru 2.24), pentru ca noi să fim îndreptățiți (Galateni 3.24) și să avem viața eternă (Ioan 3.36)! Nu este Ființa Lui plină de farmec?

  1. I. Scofield

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

„A plătit prețul călătoriei și s-a suit în corabie” Iona 1.3

„Ghidul turistic spre cer“

La târgul internațional de turism din Berlin este multă agitație. Expozanți din toată lumea fac reclamă cu prospecte strălucitoare și filme video colorate. Orice se poate obține: munți și mări, obiectivele turistice din San Francisco și Shanghai, împlinirea visului dulce sub palmieri și pe nisipul alb la marginea mării azurii. Vizitatorii târgului dau de înțeles că doresc să plece în lumea largă. Ei sunt dispuși să economisească mult, dar nu să renunțe la concediu. Răsfoiesc broșuri cu reclame, caută un țel, rezervă … departe de stresul cotidianului. Deasupra norilor trebuie să fie libertatea neîngrădită, libertatea călătoriei, marea dorință …

Noi toți suntem în călătorie, nu numai fanii concediilor, ci și cei care rămânem acasă. Călătoria noastră a început și ea are o țintă. Dar care?

Pentru orice călătorie bine planificată, chiar dacă ar fi numai o scurtă excursie pentru o tură de schi, ai nevoie de o hartă și de un ghid turistic de încredere. Pentru că totul trebuie să decurgă bine și nu după motoul: cu telescaunul spre munte și cu elicopterul de salvare înapoi, sau mai rău.

Cele mai cunoscute ghiduri turistice sunt cele ale lui Baedeker. Ele pot fi recunoscute de departe cu coperțile lor roșii și nu sunt numai utile, ci și obiecte de colecție de dorit, deoarece ele există de 200 de ani.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

MODALITĂȚI DIFERITE DE A TE RUGA (1)

„EI mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu” (Romani 8:27)

Cineva care se pricepe mai bine decât tine la rugăciune, se roagă deja pentru tine. „Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Dar însuși Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite. Și Cel ce cercetează inimile, știe care este năzuința Duhului; pentru că El mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu” (v. 26-27).

Să remarcăm faptul că Duhul Sfânt „mijlocește pentru noi după voia lui Dumnezeu”. Uneori ni se pare dificil să fim „prezenți în totalitate” în timpul rugăciunii. Toți știm cum e să stai cu o persoană când mintea ei zboară la milioane de kilometri depărtare. Care este răspunsul? încearcă să-ți notezi ce se întâmplă în timp ce te rogi.

Două dintre cele mai obișnuite obstacole în calea rugăciunii profunde sunt acestea:

  1. a) Mintea ta este ușor distrasă de alte gânduri;
  2. b)

Când autorul John Ortberg i-a împărtășit unui prieten aceste două frustrări, acesta i-a sugerat lui John să iasă din casă și să-L invite pur și simplu pe Domnul Isus să meargă cu el. Ortberg scrie: în ziua următoare m-am dus la ocean, m-am descălțat, am început să alerg și L-am invitat pe Domnul Isus să mi se alăture. Am descoperit cel mai ciudat lucru. Ca să comunic cu Isus necesita efort. Dar îl invitasem cu mine și nu mă puteam abține să nu mă gândesc la El. Mintea mea cugeta la faptul că Isus era cu mine. M-am trezit că vorbesc cu El despre pelicani și valuri. îmi veneau în minte oameni și preocupări și mă trezeam că-l spun lui Isus despre toate acestea. Din acel moment totul s-a schimbat”.

Așadar, invită-L pe Domnul Isus să vină cu tine astăzi si împărtășește cu El fiecare lucrușor pe care îl faci.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s