Viaţa omului, credincios sau nu, este constituită din repere, din momente importante ale vieţii, după importanţa pe care o dă fiecare, după felul în care înţelege lucrurile şi le preţuieşte. Acel moment, acea realizare, acel eveniment, acea promisiune, acea împlinire, acea bucurie sau chiar tristeţe devin puncte de reper şi borne kilometrice ale drumului vieţii. Trecând prin viaţă punem astfel de pietre de aducere aminte, după limbajul folosit de Scipturi, şi ne întoarcem la ele mereu în gândurile noastre, uneori cu nostalgie şi bucurie, alteori cu durere şi tristeţe – viaţa fiind constituită din ambele oricât de mult ne-am lupta şi dori să fie doar din bucurie.
Anul Nou este un moment în care omul priveşte spre trecut cu toate câte au fost, uneori cu durere, dar şi spre viitor, mai întotdeauuna cu speranţă. Vedem Noul An ca şi un marcaj care se repetă în viaţa noastră, pentru unii de mai multe ori iar pentru alţii chiar de foarte puţine şi, mai de fiecare dată şi la fiecare în parte, apare o dorinţă de mai bine. Ne segmentăm viaţa la sărbători, la Anul Nou, la aniversarea zilei de naştere, prin evenimentele fericite sau nu la care luăm parte în umblarea noastră scurtă pe acest pământ iar la final (câte un final care se tot repetă, al momentului la care facem socoteala) tragem concluzia şi marcăm rezultatul: fericiţi sau nu.
Continue reading radiounison.ro/editorial
ARMONIA MAGAZINE - USA 