Atei, ateism și originea speciilor (II)

Partea a II-a

91BwWnrrRYLRecenzia cărții lui Nick Spencer privind ateismul, originea și evoluția lui, publicata în 2014:

Atheists: The Origin of the Species 

“Ateii: originea speciilor”

In prima parte am dat câteva date istorice privind originea ateismului și ce, de fapt, însemnă, înainte de epoca modernă, a fi ateu.

Reacția Bisericii

Dupa cum era de asteptat, la început, reacția Bisericii a fost pe măsură. Noel Journet, un învățător din Ardennes, Franta, a fost ars pe rug în 1582 pentru că a negat acuratețea Vechiului Testament, numind Biblia o carte plină de fabule, fantezii, și falsități.

In 1661 Anglia a adoptat o lege împotriva blasfemiei care prevedea pedepse severe pentru cei care, in vorba ori in scris, negau, criticau, or defaimau pe Dumnezeu ori Scriptura. In conformitate cu aceasta lege, in 1697, un tinar de 20 de ani, Thomas Aikenhead, a fost executat pentru blasfemie. Student la Universitatea din Edinburgh, tinarul a fost auzit batjocorind Scriptura, afirmind ca pina in 1800 crestinismul va dispare, si ca e prefarabil sa crezi in Mahomed in loc de Hristos. Tot in vremea aceea autoritatile au inceput sa faca razii prin librarii sa confiste cartile care puneau la indoiala credinta in Dumnezeu. Legislatii au fost deasemenea adoptate pentru a forta moralitatea la oameni. Cetatenii erau constransi prin lege sa mearga la biserica, sa plateasca zeciuiala, si sa se casatoreasca la biserica. Intr-o oarecare masura legile acestea au fost adoptate ca reactie la numarul in crestere al tavernelor, crasmelor si caselor de toleranta (ilegale la acea vreme), cit si al celor care le frecventau. Oamenii pareau mai mult interesati in frecventarea tavernelor decit a bisericilor.

In Secolul XVIII au apărut in insulele britanice si asa numitele “hell fire clubs”, cluburi in care oamenilor li se ingăduia să se dea la desfrâu. Motto-ul cluburilor era, in engleza, “There’s no such thing as good or eveil; but that which do’s please or displease; there’s no God, Heaven, or Devil” – “Nu există bine ori rău; doar ceea ce îți place ori displace; nu există Dumnezeu, cer ori deavol

Reacția autorităților

Britanicii au reactionat la răspândirea decadenței si ateismului formând Societatea Regală (The Royal Society) in 1663. Scopul ei a fost “glorificarea lui Dumnezeu” prin organizarea de cursuri si prelegeri pentru apararea credintei in Dumnezeu. Robert Boyle, un crestin din Oxford, a condus Societatea Regala vreme de multi ani, obiectivul lui fiind apararea credintei in Dumnezeu si explicind ca descoperirile stiintifice de atunci confirmau, nu contraziceau, existenta lui Dumnezeu si a creatiei Lui. Prelegerile Societatii Royale il prezentau pe Dumnezeu ca “guvernatorul moral” al Universului.

In paralel, ateii britanici au demarat si ei o ofensiva, publicind o multime de carti. John Toland numea religia superstitie si miracolele descrise in Noul Testament “fabule”. Pentru el religia nu era necesara ori importanta pentru ordinea sociala ori moralitate. Tot pe vremea aceea ateii au lansat ideea ca ratiunea, nu credinta ori religia, poate fi fundamentul armoniei si coeziunii sociale.

Tot in veacul XVII Thomas Hobbes, care pe față se dădea drept credincios si crestin, însă  în Leviatanul scria atacuri critice la adresa acurateței Bibilei. Iar in 1670 Baruch Spinoza, evreul olandez, a publicat cartea pentru care a rămas cunoscut in istorie, Tractatus Theologico-Politicus. Cartea i-a câștigat si titlul de tată al ateismului modern.

Ambii, Hobbes si Spinoza, au încercat demolarea autoritatii Scripturii ca fundament al crestinismului. Aproape nicio carte din Vechiul Testament nu a rămas necriticată de Spinoza. Profeții, afirmă Spinoza, nu au rostit mesaje din partea lui Dumnezeu ci expresii ale imaginațiilor proprii. Miracolele Scripturilor, după Spinoza, au fost scrise pentru cei needucați. Miracole nu există, zicea el, pentru că ele contravin știința si legile naturale.

Pe de alta parte, Spinoza a fost fascinat de Hristos si  apostoli, pe care i-a desemnat ca exemple pozitive de moralitate. A lansat idea unei religii oficiale cu temple construite din fondurile publice, si notiunea de salvare (mântuire) prin dreptate si compasiune. Noul Testament, în opinia lui, putea constitui bazele unei moralitati autentice dar si a unei “religii private”. In alte cuvinte, Spinoza a lansat notiunea “religiei private“, o idee mult vânturată si de ateii si secularistii zilelor noastre. Ei nu se impotrivesc religiei, zic ei, dar religia trebuie practicată acasă nu in public. In alte cuvinte, religia nu poate fi exprimată in public ci numai privat.

Ideea lui Spinoza a prins. Secularistii promovează argumentul acesta peste tot. Un recent exemplu este editorialul lui New York Times din 10 ianuarie 2015 care recomandă crestinilor să-și țină credința pentru ei și să o practice între cei patru pereți ai bisericii. Spatiul public nu are nevoie de religie. [Detalii aici: http://www.nytimes.com/2015/01/11/opinion/sunday/frank-bruni-religious-liberty-bigotry-and-gays.html?_r=1]

In Anglia, Isaac Newton a contrabalansat ateismul britanic al veacului XVII publicind, în 1687, Principia, cartea care l-a făcut faimos, și al cărei teză fundamentală este că știința confirmă, nu infirmă, existența lui Dumnezeu, al unui Creator, al unui Autor al Universului. Newton a numit ființa aceasta divinăa living, intelligent and powerful Beign“, adică o “Ființă vie, inteligentă și puternică“. Descendentii intelectuali ai lui Newton au dezvolat, pe baza ideilor lui, notiunea de “intelligent design” care până în ziua de astazi continuă să fi un contrapunct al ateismului.

Ateismul francez

Tot la acea vreme, anticlericalismul si ateismul a prins radacini puternice in Franta. Aici, Spencer examineaza scrierile ferocilor atei francezi ai Secolelor XVII si XVIII. Louis XIV devenise un rege pios in anii din urma ai vietii si putin tolerant cu ideile ateiste care incepusera sa-i impinzeasca regatul. Carti anticrestine, manuscrise batjocoritoare la adresa lui Dumnezeu si pamflete atee au inceput sa fie introduse ilegal din Olanda, regatul cel mai tolerant al Europei pe vremea aceea. In Secolul XVII Franta inca permitea torturarea si executarea celor vinovati de blasfemie. Chiar si in Secolul XVIII sunt mentionate persoane executate de autoritati pentru asa numitele “crime confesionale”. In 1766, de exemplu, Chevalier de la Barre a fost torturat in public pentru ca canta cantari blasfemice.

Printre precursorii ateismului francez Spencer il examineaza pe D’Holbach, cel care a cerut inlocuirea revelatiei cu ratiunea. Interesant pentru vremea lui, D’Holbach a atacat si islamul, pe care a desemnat-o o religie care insela mintile oamenilor mai mult decit crestinismul. Atit de feroce era ateismul lui incit prietenii l-au poreclit “inamicul personal a lui Dumnezeu”. Cartea de capatii a lui D’Holbach a fost Christianisme devoile (“Crestinismul desvelit”), o carte foarte populara dar interzisa de autoritati. Autoritatile vanau pe cei care detineau cartea, faceau perchezitii prin librarii sa o confiste, si chiar puneau in inchisoare persoanele care o detineau. D’Holbach insa a fost cunoscut si pentru antisemitismul lui strident. Evreii Vechiului Testament erau priviti de el ca niste fiinte sub-umane, autori de povesti si superstitii, needucati, intoleranti, izolati. Spre deosebire de alti scriitori atei ai vremii lui, D’Holbach afirma ca crestinismul nu poate fi reformat, adica transformat intr-o religie utila societatii, ci trebuia eliminat.

O discutie a ateismului francez nu se poate face fara a vorbi despre Jean  Meslier, curiosul preot catolic care, la moartea lui in 1729 a lasat in urma un manuscris care l-a plonjat pe paginile istoriei ateismului. Manuscrisul, cunoscut sub numele de Memoire,pretindea sa prezinte evidente ca toate religiile sunt false si ca inchinarea la Dumnezeu este o iluzie. Spencer il  numeste pe Meslier primul ateu original al Europei, prima persoana din Europa despre care se poate spune, cu certitudine, ca era ateu. Spre deosebire de alti contemporani ai lui, insa, Meslier cerea eliminarea clasei preotesti si a bisericilor, o idee acceptata si pusa in aplicare in Franta revolutionara de final de veac, in Rusia Sovietica si in alte tari comuniste, inclusiv Romania, si azi, in China comunista.

Diderot a mers pe urmele lui Meslier, iar dupa el au venit altii. Numarul scriitorilor anticrestini si anti-credinta ai Veacului XVIII a crescut cu rapiditate, devenind to mai greu pentru autoritati sa controleze miscarea ateilor. Cartile lor negau existenta lui Dumnezeu, promovau notiunea ca animalele si fiintele umane proveneau din aceleasi specii marine, prevestind astfel teoria evolutiei cristalizata si explicata de Darwin in Secolul XIX.
Ateismul german

Daca ateismul francez a fost strident, cel german a fost mai domol, asemenea celui britanic. Ca si in Anglia, in Germania ateismul de inceput a fost aplicat persoanelor care traiau o viata depravata. Si astia nu erau putini. In 1685 scriitori germani mentionau tendinta crescinda a oamenilor de rind sa batjocoreasca Scriptura, sa nege existenta Divinitatii ori a deavolului, a iadului, a paradisului, ori a vietii vesnice. In 1696 a fost publicata o carte care denunta imoralitatea germanilor de rind care batjocoreau Scriptura. Dupa 1700 au inceput sa fie scrise carti anticrestine si ateiste. Predilectia ateilor germani a fost negarea divinitatii lui Hristos si a miracolelor descrise in Biblie. Pe la 1700 a inceput sa circule in Germania un manuscris anonim latin numit Symbolium sapientie care numea Biblia o carte scrisa de oameni pentru inselarea altor oameni, nega miracolele narate in Biblie si, curious, respingea necesitatea casatoriei si promova imoralitatea sexuala. Cartea a fost tradusa in germana doar in 1749.

Scrierile anticrestine europene se acumulau de la an la an si de la secol la secol. Era nevoie acum de un moment potrivit pentru a pune in practica ideile antireligioase si atee ale vremii. Prilejul acela a fost Revolutia Franceza din 1789 despre care nadajduim sa scriem curind.

BLASFEMIA LUI NEWSWEEK

In buletinul informativ de marti v-am anuntat ca publicatia americana Newsweek a inceput anul cu blasfemie la adresa crestinilor. A publicat un articol extensiv pe 2 ianuarie care ataca crestinii folosind la adresa lor expresii denigrante si peiorative. Articolul poate fi citit aici: http://www.newsweek.com/2015/01/02/thats-not-what-bible-says-294018.html Crestinii insa au raspuns articolului lui Newsweek prin Profesorul crestin Robert Gagnon intr-un articol foarte interesat si bine documentat publicat saptamina trecuta in First Things. Versiunea abreviata poate fi citita aici: http://www.firstthings.com/web-exclusives/2015/01/what-newsweek-doesnt-get-about-the-bible, iar articolul intreg aici: http://www.robgagnon.net/articles/GagnonNewsweekEichenwaldResponse.htm

SONDAJ DE OPINIE

California a demarat un proiect de lege pentru legalizarea suicidului asistat. Va rugam intrati pe link si participati in sondajul de opinie pe care il gasiti la finalul articolului. Votati NO, adica impotriva legalizarii suicidului: http://www.utsandiego.com/news/2015/jan/20/ca-right-to-die-bill-to-be-introduced/?utm_source=Euthanasia+Prevention+Coalition+Newsletter&utm_campaign=f0875d706b-Online_assisted_suicide_poll&utm_medium=email&utm_term=0_105a5cdd2d-f0875d706b-198406885

ANUNT: CONFERINTA DESPRE CĂSĂTORIE LA CLUJ

Am inceput inscrierile pentru noua serie a cursului de pregatire pentru casatorie. Daca aveti prieteni sau cunoscuti care urmeaza sa se casatoreasca sau s-au casatorit de curand, va rugam sa-i indrumati spre noi! Întrucât această pregătire implica 9 intalniri saptamanale – deci se intinde pe aprox. 2 luni, am observat din experienţă că este mai benefică pentru cei care vin macar cu 6 luni  inainte la curs, pentru a da atenţia cuvenită acestei formări şi sudării relaţiei atât cu Dumnezeu cât şi cu viitorul soţ, dar şi pentru ca atenţia lor să nu fie împărţită cu pregătirile apropiate pentru petrecerea de nuntă. Credem că cei care fac sacrificiul de a investi în căsătoria lor, nu doar că nu se vor confrunta mai târziu cu divorţul, ci vor fi şi familii sănătoase. Înscrierile încep în perioada 21-31ianuarie 2015, urmând să începem cursul la inceputul lunii februarie. Vă mulţumim pentru sprijinul acordat, Pr. Calin Sechelea

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.