Bună dimineața, Doamne!

mercyAm învățat că totul este prin har

 Corina Rista, La Hambra-California

În România am avut două operații pe coloana vertebrală. Chiar a doua operație nu a reușit, dar în schimb am rămas cu o cicatrice rigidă în interior care mi-a prins nervul sciatic. Am rămas cu durereri în piciorul drept pe traiectul nervului sciatic și dureri de spate. Suferințele erau tot mai mari, am încerat tot felul de tratamente dar n-au ajutat deloc.

În această perioadă nu am încetat să mă rog, să-i cer Domnului vindecarea. Versetul din 2 Corinteni 12:9 m-a încurajat mult: „Şi El mi-a zis: “Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.”

După ce m-am mutat în SUA am crezut că voi fi mai bine pentru că aveam încredere în asistența medicală din America. Dumnezeu m-a binecuvântat cu o doctoriță extraordinară. Am avut 3 înjecții cu steroizi în coloana vertebrală, direct în nervul sciatic. Acest calmant foarte puternic ar fi trebuit să mă ajute, dar orga nismul meu nu răspundea la tratament. Pastilele nu mă ajutau, dar doctorița mia oferit o altă variantă ca să nu mai simt durerea. Mi-a sugerat să ardă patru nervi de la coloana vertebrală care transmit semnalul de durere la creier.

În ziua procedurii, doctorița m-a întrebat dacă vreau să-mi ard toți nervii odată, sau pe rând? Eu, curajoasă, am răspuns toți odată!, fără să știu de fapt cât de dureroasă va fi de fapt această procedură. Slavă Domnului că El m-a ajutat să trec cu bine și acele dureri! Nu mult timp, după această operație, mi-am da seama că nici aceasta nu m-a ajutat cu nimic. Durerile au devenit și mai mari.

Pe lângă durerile de spate și din picior, am început să am dureri în tot corpul. Mă dureau mâinile, picioarele, spatele.. Doar capul îmi era fără durere. Numai Dumnezeu a fost cel care S-a îndurat de mine și mi-a ținut capul limpede, m-a ajutat să nu-mi pierd mințile prin câte dureri am trecut. Versetul din Filipeni 4:11 m-a ajutat mult în această perioadă de dureri, devenise motto-ul vieții mele – „căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.

În situația în care mă aflam, doctorița a mai avut o propunere: a sugerat să-mi introducă niște fire cu telecomandă, iar când aveam dureri foarte mari să conectez aparatul. Acest aparat întrerupea semnalul nervilor, și așa ar fi trebuit să nu mai simt durerea. Procedura trebuia făcută în două operații pe coloană, și am spus: „AJUNGE! Nu mai continui, vreau să mă las pe deplin în mâna Domnului. Dacă El vrea s mă vindece, O poate face și fără medici!

În această perioadă, durerile mele erau mari și mai cumplite. Îmi era grază seara când trebuia să mă așez în pat, pentru că mă culcam cu dureri și mă trezeam cu dureri și mai mari. Îmi venea să urlu dimineața când trebuia să mă ridic din pat. Atunci, în durerile acelea, dimineața realizam ce Mare Har este să te poți ridica din pat, fără dureri, și am zis: „Eu niciodată n-am spus Domnului «Bună Dimineața, Doamne!»” și să-i mulțumesc pentru ziua nouă!

În această perioadă grea pentru mine am primit prin e-mail mărturia sorei Silvia Tărniceru. Silvia este un vas ales al lui Dumnezeu [N.ed.- plecată, acasă, la Domnul…] Ea spunea în mărturia ei cum Dumnezeu a vindecat-o de cancer. Ce m-a cercetat pe mine din ărturia ei a fost faptul că ea a cerut ungerea cu undelemn și după această ungere Dumnezeu a vindecat-o.

Am zis: ”Doamne, eu nu cred în ungerea cu undelemn dar dacă trebuie, am să o fac!” Știam versetele din Iacov 5:14-15: ”Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi; şi, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.” Așa, mi-am propus , vineri când voi ajunge la biserică, să întreb pe unul din frațiii prezbiteri ce prere are el despre ungere? M-am gândit, dacă zice că am nevoie de ungere, o voi face, dacă nu, nu o fac! Ziua de vineri a sosit, și l-am întrebat: „Frate, ce părere aveți despre ungerea cu undelemn a bolnavilor?“ El mi-a răspuns: „Asta se făcea în vechime.” Sincer, am rămas puțin dezamăgită, dar, ceva în mine îmi spunea că totuși ar trebui să fac pasul. Fratele prezbiter a plecat în vizită la fiul să, cam două săptămâni, iar când s-a întors acasă m-a sunat, și mi-a spus: „Corina, trebuie să-ți fac ungerea. Duhul Domnului nu mi-a dat pace și liniște.” I-am mulțumit Domnului că El a lucrat în chip minunat și nu m-a convins doar pe mine ci și pe fratele. Au urmat câteva săptămâni de post și rugăciune cu familia, și alți frați din grupul bisericii.

Dimineața ungerii, 3 august 2011, Dumnezeu mi-a vorbit în chip minunat prin Psalmul 64 versetele 9 și 10: „Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică şi mărturisesc: “Iată ce a făcut Dumnezeu, şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui. Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.” În timp ce fratele și-a pus mâinile peste mine, eu mă rugam Domnului, spunând: „Doamne, nu știu ce plan ai pentru mine, dar eu te rog ca ungerea aceasta să fie o mărturie pentru toți vei care particip la această ungere și pentru toți cei ce vor auzi despre minunea ce o vei face în viața mea. Doamne, facă-se voia Ta în viața mea!” A doua zi fratele prezbiter m-a sunat și mi-a spus: „Corina, Duhul Domnului m-a înștiințat că vei avea dureeri mari, dar să nu te descurajezi pentru că El te va vindeca.”

Au trecut zilele și m uitat despre mesajul fratelui. Am avut dureri foarte mari, dar eu am mulțumit Domnului: „Doamne șiu că ai planul Tău, eu îți mulțumesc, șiu că sunt în mâna Ta și chiar dacă nu mă vei vindecac eu Te iubesc, mă las cu totul în mâna Ta. Tu ai fost cu mine până acum și știu că vei fi cu mine și în continuare.” Durerile se accentuau, dimineața plângeam, de-abia puteam să mă ridic în picioare să fac câțiva pași, dar nu uitam să spun Domnului: «Bună Dimineața, Doamne!». Știam că El mă va ajuta să trec cu bine.

Acești 7 ani de viață m-am confruntat cu durerile acestea. Am simțit prezența lui Dumnezeu în viața mea într-un fel diferit. El mă întărea în fiecare zi și m-a ajutat să trec biruitoare prin aceste încercări. Am învățat dependența totală de El. Orice lucru ce mi se întâmplă în fiecare zi să văd ca pe o binecuvântare și un har de la El. Până atunci mi se părea că unele lucruri mi se cuvin sau este normal: să poți să te ridici din pat, să poți să-ți iei copiii în brațe, să poți merge fără să suferi și altele. Dar trecând prin acești ani cu dureri, am învățat că totul este prin har.

Este un har să vezi lumina zilei dimineața când te trezești, este un har să te ridici din pat, să mergi fără durere, este un har să poți mânca, să respiri, să auzi cum cântă păsărelele, să admiri o floare. Totul este un har! Surorilor, v-ați gândit vreodată ce mare har este să avem mașina de spălat? Că nu mai trebuie să spălăm hainele cu mâna? Am învățat să-i mulțumesc Domnului pentru mașina mea de spălat. De fiecare dată când pun rufele la spălat, mulțumesc Domnului și cer binecuvântarea Lui și peste mașina de spălat!

Într-o dimineață, după ce m-am trezit, m-am așezat la marginea patului și L-am salutat pe Dumnezeul meu cu «Bună Dimineața, Doamne!». Când m-am ridicat, am rămas foarte surprinsă când am simțit că durerile din corp erau mai mici, că nu îmi venea să plâng când trebuie să pășesc. Am mulțumit Donului și am zis:„Doamne, ce har că azi pot să merg cu dureri mai mici decât ieri!

Astfel, în fiecare dimineață am început să fiu tot mai bine. Mi-am adus aminte de fratele care mi-a spus că voi fi vindecată. Am renunțat la calmantele pe care le luam, pentru că am știut că Dumnezeu mă va vindeca. În fiecare zi vedeam minunea vindecării în viața mea. Simțeam cum Dumnezeu desăvârșea lucrarea Lui minunată în mine.

După vindecare, am început să spun celor apropiați și bisericii despre minunea vindecării făcută de Dumnezeu în viața mea. Am mărturisit așa cum spune Psalmul ce-l citisem în ziua ungerii: “Iată ce a făcut Dumnezeu, şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui.

Mulțumesc lui umnezeu în fiecare zi pentru minunea aceasta a vindecării ce a făcut-o în corpul meu și Îl rog să mă ajute să spun la cât mai mulți despre felul minunat în care El lucrează pe pământ. De multe ori Dumnezeu ne răspunde la rugăciuni cu DA, NU, AȘTEAPTĂ. În cazul meu, ani de zile a răspuns „Așteaptă!” Sunt așa de bucuroasă că Domnul mi-a dat acești ani de suferință, pentru experiența frumoasă cu El și am învățat dependența totală de El.

Dacă treci prin probleme de sănătate, financiare, familiale, emoționale, nu te descuraja. Dacă Dumnezeu întârzie să-ți răspundă, El are planul Lui și răspunsul va veni, atunci când știe El că trebuie să ți-l trimită. Când ești în perioada de așteptare, lasă Duhul Sfânt să lucreze în viața ta și lasă-te cu totul în mâna Domnului. Este așa de minunat când știm că avem un Dumnezeu atât de mare care ține Universul întreg în mâna Lui și totuși are timp pentru noi, niște făpturi așa de neînsemnate.

Slavă Domnului pentru toate!
Doresc ca Dumnezeu să vă binecuvinteze!

Corina Rista
***

Sursa: Revista Surorilor din Asociația Baptistă Română din  SUA și Canada Fecioarele înțelepte, Nr.2 iulie 2013

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.