Totalitarismele modernității au fost anticreștine. Ele căutau să oblitereze Evul Mediu creștin, pe care îl detestau, pentru a se conecta direct cu antichitatea păgână.
Revoluția Franceză inventase un simulacru de republică romană, condusă de consuli, cu temple și procesiuni ale unor zeițe alegorice. Multe biserici care au scăpat nedemolte au fost convertite în Temple ale Rațiunii.
Fascismul lui Mussolini căuta să reînvie Imperiul roman, și își trage numele de la „fasces lictoriae”, mănunchiul de bastonașe (uneori strânse în jurul unei securi), care simboliza puterea magistraților romani. De altfel, fasciile de la care vine numele fascismului, au fost reînviate de Revoluția franceză, și persistă pe stema Republicii franceze. Continue reading “Adrian Papahagi: Utopia totalitară a știut mereu că principalul ei dușman e creștinismul”

Este comportamentul cel mai ușor de justificat (psiho)logic. Când se instalează fărădelegea, unii profită de ea în interes propriu. Egoismul, interesul, pofta sunt mecanisme simple. Dacă în tot orașul se sparg magazine și poți pleca nederanjat cu marfă, de ce să fii fraier și să ratezi ultimul model de iPhone, două-trei perechi de Nike scumpi, sau un braț de lenjerie de lux? Probabil că unii dintre cei care sparg magazine de lux sunt oricum mici infractori, care în vremuri normale ar încerca să șutească un sutien sau un telefon, iar acum ies din magazinul spart cu o cantitate mai mare. Monstruos e că aceste acțiuni sunt scuzate de o elită stângistă (am văzut asta inclusiv la doi universitari clujeni), cu argumentul că revolta pentru uciderea lui George Floyd justifică acest tip de furie, fiindcă viața e mai importantă decât proprietatea, iar crima polițistului Chauvin e mai revoltătoare decât devalizarea unui magazin din Manhattan. 






