Sora Brașov mi-a făcut o surpriză: un CD pe care este înregistrată o predică a tatălui meu, Vasile Brânzei. I-am adăugat câteva poze din arhivă și o afișez pentru rudele noastre, pentru prietenii tatălui meu și pentru cei care l-au cunoscut ca lucrător cu Evanghelia.

Îmi pusesem nădejdea în Domnul.(Psalmul 40:1)

A aştepta este mult mai greu decât a umbla, pentru că aşteptarea necesită răbdare, şi răbdarea este o virtute rară. Noi ne bucurăm să ştim că Dumnezeu construieşte garduri în jurul poporului Său, când privim gardul sub aspectul protecţiei. Dar când îl vedem crescând tot mai înalt până când nu mai putem să vedem peste el, ne întrebăm dacă vom mai ieşi vreodată din mica noastră sferă de influenţă şi slujire, în care ne simţim închişi. Uneori ne este greu să înţelegem de ce nu avem un domeniu mai larg de slujire, şi devine dificil pentru noi „să luminăm colţul“ în care ne aflăm. Dar Dumnezeu are un scop în toate întârzierile Lui. „Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui“ (Psalmul 37:23).

Lângă acest verset, pe marginea Bibliei lui, George Mueller a făcut această observaţie: „Şi opririle de asemenea“. Este o tristă…

Zilele mele zboară mai iuți decât suveica țesătorului, … viața mea este doar o suflare. Iov 7.6,7
Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci, iar pentru cei mai tari la optzeci de ani. Psalmul 90.10

În fiecare secundă, la fiecare bătaie a inimii noastre, la fiecare bătaie a pulsului, la fiecare respirație, la fiecare bătaie a ceasului, un suflet nemuritor părăsește corpul.

În fiecare minut, în timp ce secundarul face o rotație și arată astfel că iarăși au trecut șaizeci de secunde și s-au șters pentru totdeauna, mai mult de șaizeci de suflete părăsesc acest pământ pentru a intra în veșnicie.

În fiecare oră, în timp ce arătătorul mare face un cerc de-a lungul cifrelor, aproximativ patru mii de oameni părăsesc acest pământ și ajung într-o lume pe care până atunci nu au văzut-o și din care nu se mai întorc.

În fiecare zi, în decurs…