Aceasta este o completare la studiul publicat anterior (aici).

Primul lucru pe care-l vede Ioan în cer este și cel mai important dintre toate: tronul ceresc:

„Şi iată că în cer era pus un scaunde domnie, şi pe scaunul acesta de domnie şedea Cineva“ (Apoc. 4:2).

Cuvântul „tron“ apare de 14 ori în acest capitol și de 46 de ori în toată cartea. Toate celelalte lucruri din cer pălesc în comparație cu tronul descris în capitolul 4 al Apocalipsei și cu Mielul lui Dumnezeu descris în capitolul 5.

Tronul este important pentru că pe el stătea Cineva. Ioan manifestă reticența evreiască și nu pronunță numele lui Dumnezeu, dar este clar despre cine este vorba. „Cineva“ stă pe tron și conduce toate lucrurile. Aceasta este marea realitate și marea speranță a lumii. Istoria nu este un produs al haosului și un rezultat al întâmplării. Există un „Cineva“ care domnește peste…

Legea a fost dată prin Moise; harul și adevărul au venit prin Isus Hristos. – Ioan 1.17

Dintr-un anumit punct de vedere, legea și harul sunt la fel, fiindcă ambele ne așază înainte standarde foarte înalte. Din toate celelalte puncte de vedere, ele sunt perfect opuse.

Legea lui Moise a fost dată la Muntele Sinai (Exod 19 și 20). Dumnezeu Și-a făcut acolo în mod explicit cunoscut dreptatea și cerințele Sale sfinte. Dacă oamenii ascultau, erau binecuvântați; dacă nu ascultau, erau sub blestemul solemn al legii.

De cealaltă parte, harul înseamnă că toate cerințele drepte și sfinte ale lui Dumnezeu au fost împlinite prin moartea și învierea lui Hristos. Tuturor celor care cred le sunt dăruite iertarea și Duhul Sfânt, astfel ca ei să aibă putere pentru a se conforma standardului care, sub har, nu este altul decât Hristos Însuși.

Esența însăși a legii este deci cerința; esența însăși a harului…

În pregătirile mele pentru studiul în Apocalipsa, merg mereu și pe la gty.org unde există o colecție de predici care acoperă toată Biblia. Am dat de aceasta și m-a stors de puteri numai să-l urmăresc în expunerea lucrurilor aflate la intersecția dintre natural și supranatural. Are un talent extraordinar de a crea imagini verbale. Pe mine m-am speriat și m-a făcut să mă întreb dacă să mai îndrăznesc să port numele … Daniel.

++++

And as we come to the tenth chapter, I’ve entitled it “The Glorious Vision. The Glorious Vision.” We could subtitle it “The Heavenly Visitors.” These twenty-one verses in this particular chapter are rich and full, loaded with truth.

I had the opportunity this week to read about a dozen or so commentaries – as I normally do, commentators out of the past and the present who comment on books of the Bible – and one commentator…

Horen Brasov

Plecarea de pe pământ a fr. Horia Azimioară a însemnat atât eliberarea de trupul de carne, trup istovit şi măcinat de boală, dar a însemnat, în special intrarea glorioasă pe porţile de mărgăritar ale cerului a unui slujitor plin de roade sfinte şi iubit de Mântuitorul.

Întors la Dumnezeu, prin har, la vârsta fragedă de 13 ani şi intrat la Adunarea de frângerea pâinii din Carol Davila în anul 1944 la doar 15 ani a fost încă de la începutul trăirii pe calea cea nouă şi vie, prin curăţie şi râvnă un unicat şi un exemplu binecuvântat pentru generaţia lui dar şi pentru generaţiile ce aveau să vină.

Domnul Dumnezeu care în marea Sa îndurare a binecuvântat România cu slujitori puternici în Cuvânt şi în sfântă trăire: Teodor Popescu, Gheorghe Cornilescu, Emil Constantinescu, tot bunul şi îndurătorul Dumnezeu a ales, a…

Când l-a întâlnit pe Papa Francisc în urmă cu câțiva ani, președintele bolivian Evo Morales i-a prezentat Sfântului Părinte un crucifix montat pe un ciocan și o seceră. Acest gest provocator a cauzat o dezbatere care încă nu s-a încheiat, indiferent dacă are loc pe scena mondială sau în reviste religioase obscure: există un argument religios pentru comunism?

Ura comunismului față de credință este o caracteristică, nu un defect. Așa a afirmat însuși Karl Marx. Majoritatea sunt familiarizați cu pasajul în care el spune că religia este „opiul poporului”.