N-am suferit destul…?

Ne văităm adesea că cineva ne-a vorbit de rău, că am fost defăimați sau că ni s-a știrbit imaginea. Dar ce imagine avea Isus pe cruce? Când era gol înaintea oamenilor, plin de scuipatul celor pe care poate că i-a vindecat sau hrănit, când era plin de sângele scurs din rănile produse de cei pentru care murea, ce a zis El? S-a văitat vreun pic înainte sau după? S-a lamentat El înaintea cuiva? S-a îndreptățit El înaintea oamenilor care strigau: “Răstignește-L”? Nicidecum, ci crucea e cruce. O porți dând slavă lui Dumnezeu. Ucenicii Lui Hristos nu au de apărat nicio imagine personală, ci doar imaginea lui Hristos în ei. Pentru că oamenii slujiți, adesea sunt cei care bat cuie și votează răstignirea ta, de aceea noi nu slujim pentru o răsplată și imagine pământească, ci pentru o răsplătire cerească. Nu alerg pentru cununi pământești, ci pentru cea cerească.

Uităm cuvintele Mântuitorului, care ne-a dat antidotul pentru momentele în care suntem batjocoriți pentru Numele Său: “Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proroci, care au fost înainte de voi (Matei 5:11-12).”

Ce putem spune noi astăzi în fața unui Radu Gyr, care și-a luat bocanci în gură de la matahale de securiști, care-l băteau în schimburi și care după o astfel de bătaie, după înfometare și privare de orice libertare, într-o temniță rece a scris următoarea poezie: “Azi noapte Isus mi-a intrat în celulă. O ce trist, ce înalt era Crist! A stat lângă mine pe rogojină: “Pune-Mi pe răni mâna ta.” Pe glezne avea umbre de răni și rugină, parcă purtase lanțuri cândva… Când m-am trezit din groaza genună, miroseau paiele a trandafir. Eram în celulă și era lună, numai Isus nu era nicăieri… Unde ești, Doamne, am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui. M-am pipăit, și pe mâinile mele, am găsit urmele cuilor Lui.”

Voi vorbi doar apărând și mai mult Adevărul și Scriptura întreagă și nu doar părțile care-mi convin, spunând exact ca Pavel: “Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede…” – Romani 1:16

Cu prețuire,

Toni Berbece

2 thoughts on “N-am suferit destul…?

  1. Vorbele noastre ne cracterizează în mod sigur pe noi, ce vorbim aia și suntem.
    Fii sigur că nu ești un Neica Nimeni, iar Cine te-a creat așteaptă să-i arăți identitatea adevărată, Om care poate fi după asemănarea Sa. Fii binecuvântat!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.