Dar Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug și se uită înapoi nu este potrivit pentru împărăția lui Dumnezeu“.

Luca 9:62

Pe 3 iulie 1866, în zori, la comanda împăratului german, vapoarele „Wittekind“ și „Frankfurt“ s-au lansat pe mare împotriva vrăjmașului. La plecare, comandantul trupelor a strigat cu voce bărbătească soldaților, ai căror ochi încă mai priveau conturul slab al țărmului natal: „Acum nicio privire înapoi, înainte cu Dumnezeu!“. Ce voia să spună cu aceste cuvinte? Cumva să smulgă din inimile soldaților dragostea și recunoștința pentru părinți? O, nu! El vedea înaintea lui și a trupelor sale un scop măreț. Și voia să lege toată inima lor, toată puterea lor, toată voința, toată dorința lor, de lupta care le stătea înainte, astfel încât victoria să fie obținută fără înfrângeri. Acei soldați se luptau pentru binele patriei lor.

Înțelegem noi oare faptul că Dumnezeu ne cere inima întreagă pentru a-L urma pe Domnul Isus? Unii merg ocazional să asculte predica duminicală. Dar exercită oare aceasta vreun efect asupra vieților lor? Deja după prânz nu se mai observă prea mult din cele auzite, seara sunt din nou la distracții, iar de luni trăiesc vechea viață fără Dumnezeu. Cele auzite din Cuvântul lui Dumnezeu nu au niciun efect, fiindcă privesc înapoi la lucrurile păcătoase pe care nu le-au părăsit niciodată. Cine ascultă sau citește Biblia este confruntat cu întrebarea: vrei să împlinești ce ai citit sau ai auzit?

Colecția “Sămânța bună”