Fariseii îi acuză pe alții

Legalismul, e mai grav de un milion de ori decât adulterul!

Legalismul VS. Femeia prinsă în preacurvie

 

3. Atunci cărturarii si fariseii i-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului
4. și au zis lui Isus: “Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia.
5. Moise, in Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu, dar, ce zici?” (Ioan, 8:3-5)

Este adevărat că prin legea lui Moise, ea trebuia omorâtă cu pietre. Ei voiau să-l prindă pe Isus, ca să vadă ce va face în această situație vizavi de lege. Dacă ar fi zis: omorâți-o, și-ar fi pierdut reputația de om plin de milă; dar dacă va zice, n-o omorâți, atunci ei vor zice că El încalcă legea lui Moise. Deci orice va zice Isus, îl vor acuza și pe El, nu doar pe femeie. Fiind călăuzit de Duhul lui Dumnezeu, El a spus fariseilor: “Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.

Când asculți de Duhul Sfânt, aproape că nu mai e nevoie de o adevărată predică, soluția vine deîndată printr-o soluție concisă.

Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simțit mustrați de cugetul lor si au ieșit afară, unul câte unul, incepând de la cei mai bătrâni, până la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. (Ioan 8:9)

O singură propoziție poate să închidă gura oamenilor. Dumnezeu ne poate da înțelepciune, dacă nu suntem farisei, dacă nu vrem să acuzăm oamenii, dacă ai un duh de milă și de compasiune chiar și față de cineva prins în preacurvie.

Aci vedem o comparație, între adulter (femeia) și legalism (fariseii) – legalismul e mai rău decât adulterul. Adulterul poate fi ca un pai în ochii unei persoane, dar legalismul era o bârnă în ochii acestor farisei (căci puterea harului lui Isus, acordat femeii, i-a schimbat acesteia viața). Prin Duhul adevărului, oricare dintre noi putem scăpa de judecarea aproapelui și de acuzarea lui.

Să ne gândim, de câte ori am acuzat și noi pe alții de lucruri mai mici decât adulterul? Și poate că am făcut-o și cu mare insistență, dintr-un duh legalist: Domnul să ne ierte și să nu ne țină în seamă păcatul acesta. Ori de câte ori acuzi, bârna din ochiul tău se face tot mai mare; devii orb. Un asemenea om nu poate să scoată paiul din ochiul altuia pe care îl acuză.

E ok, lăsați-o în pace – ar fi putut spune Isus -, ea a comis doar adulter, dar cum rămâne cu voi, cu legalismul vostru care e de fapt mult mai grav? Sunteți mult mai vinovați!

Isus era obijnuit să-l audă pe Diavol zi de zi acuzându-i pe oameni de tot felul de lucruri, deci știa cât de grav e acest duh și acest obicei rău. A urât astfel de lucruri, judecata și acuzarea (care era privilegiul Său), dar practicată de Satan, tatăl minciunii, pârâșul, acuzatorul nostru (dar și de farisei).

Dacă vreți să creșteți spiritual, opriți-vă să mai judecați pe alți oameni. Dimpotrivă, judecați-vă pe voi înșivă. Oprește-te complet la a mai judeca alți oameni și pune microscopul pe tine însuți și judecă-te pe tine.

Oricine are nădejdea aceasta in El se curăță, după cum El este curat. (1Ioan, 3:3).

Cum să-i corectez pe alți oameni? Cu milă, cu o milă deosebită, așa ca și Isus!

Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nimeni nu te-a osândit?”  “Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Si Isus i-a zis: “Nici Eu nu te osândesc. Du-te, si să nu mai păcătuiești.” (Ioan 8:10-11)

Fariseii, au plecat, fără să vină la Domnul să ceară milă și  iertare. Poate așa sunt unii dintre creștini, dintre prezbiteri,  dintre conducători de biserici, care îi judecați pe alții, dar nu pe voi înșivă și pe copiii voștri. Însă, lecția n-o vei învăța până ce nu-ți va fi zdrobită inimă de gravitatea atitudinii avute nedreptățindu-i pe alții – opresându-i, în loc să-i ridici cu duhul blândeții. Așa pot fi tații și mamele în familii, fără milă unii față de alții sau față de copiii lor.

Să vorbiti si să lucrati ca niste oameni care au să fie judecati de o lege a slobozeniei, căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruie judecata. (Iacov, 2:12-13)

Legalismul e mai rău decât adulterul, pentru că o femeie prinsă în preacurvie sau prezbiterul prins în preacurvie nu pot niciodată distruge o biserică, știți asta? De ce? Pentru că acel prezbiter nu mai e recunoscut drept prezbiter, nu mai e respectat ca prezbiter. Dar dacă un prezbiter este legalist este cea mai mare sursă de pericol pentru acea biserică, pentru că sunt mulți oameni care n-au lumină și-l urmează pe el.

În plus, știind, că legalismul e de un million de ori mai grav decât adulterul, atunci te întrebi ce fel de biserică va zidi acel prezbiter legalist? Va zidi o biserică mult mai rea decât a zidit prezbiterul aflat în adulter,

Și a judeca pe alții, este mai grav decât adulterul! Însă adulterul e foarte grav atunci când mă judec pe mine însumi. Fiecare să se judece în dreptul său, pe sine însuși.

Sursa: Din predica  lui Zac Poonen -#3- Caracteristicile fariseilor de azi 

One thought on “Fariseii îi acuză pe alții

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.