Biserica trebuie să crească și când lacătu-i pus pe clădire…

Prea s-a slujit de dragul numerelor de fișe de membri, prea s-a slujit de dragul celor prezenți în sală ca niște trofee bine numărate și iar numărate, prea s-a slujit de dragul colectelor, prea s-au făcut “evanghelizări” mai mult pentru noi, tot în clădirile noastre și s-au născut “evangheliștii” care nu mai alergau după carul unui singur om, ci care întrebau mai întâi: “La câți o să predic?” Prea ne-a interesat succesul și faima, prea ne-a interesat să cântăm în strună unei organizații relgioase, care ne-a spus ce să predicăm și nu am ascultat de Duhul Sfânt. Prea ne-am hulit între noi pentru a ne apăra o instituție și nu credința, un sistem și nu familia lui Cristos, ne-am dezbinat Trupul pentru că ne-am făcut alți capi decât Cristos.

Azi, când porțile locașurilor de cult sunt închise creștinismul nu trebuie să ia vacanță, trebuie să crească mai înfloritor ca oricând. Oamenii trebuie conduși spre Cristos prin mărturisirea de la om la om, oamenii trebuie botezați în căzile lor, dacă cer și arde focul în inima lor, și nu să așteptăm să dea bine pe sticlă numărul lor, oamenii trebui învățați să citească Biblia, să le-o explicăm cum a făcut Filip cu Famenul, oamenii trebuie să vadă în noi credință, speranță, iubire, Duh de viață din Cristos și nu o credință care moare când îi pui lacătul pe clădire. Oamenii trebui smulși din moartea veșnică înainte de a-i smulge Corona sau orice altă boală din viața aceasta pământească. Satana și moartea nu se supun ordonanței de urgență, ci continuă să facă victime. Nici Biserica nu se va opri, va fi Biserică de la om la om, se va folosi de toate mijloacele de comunicare modernă pentru a cuceri chiar de la distanță.

Când ne vom întoarce în locașurile de cult, în adunările noastre, să nu ne trezim ca ursul din hibernare și să căscăm îndelung spunând că ne-a fost dor să mai predicăm, să mai cântăm sau să mai auzim din Scripturi. Ci să ne uităm la palmele credinței și să le vedem pline de bătături de la secera cu care am secerat holdele coapte. Pe lângă noi să fie scaunele pline de oameni întorși la Cristos.

Apoi să ne uităm la mâinile noastre care au cărat plase cu alimente bătrânilor, familiilor cu mulți copii, persoanelor care au ajuns în nevoi și să spunem: “Doamne, tu pentru vremuri dinacestea ai binecuvântat Biserica Ta!” Cei care ați plimbat coșul, cei care ați numărat banii, cei care v-ați bucurat de Biserici cu conturi pline, trebuie să fiți cei dintâi în facerea de fapte bune. Iar toți ceilalți creștini să-și facă partea, nu doar Preoții/Pastorii. Toți creștinii trebuie să strălucească azi prin dărnicie spre slava Lui Cristos, căci aceasta este mărturia noastră.

Cum zice Scriptura, în cele ce suntem vorbiți de rău să se dovedească că nu suntem cum ne descrie vrăjmașul, Satana, care urlă denigrând Biserica și creștinismul, ci singura palmă pe care să o dăm răului să fie palma întinsă spre cel căzut, nevoiaș și doborât de frică și griji. Biserică ridică-te și fii Biserică chiar și atunci când clădirile-ți sunt închise. Cântă un “Cristos a înviat” nu doar de la geam în noaptea de înviere, ci zilnic prin viața ta!

Doamne ajută!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.