O Doamne, ce urgie nedorită
S-a răspândit deodată pe pământ
E omenirea-ntreagă uluită
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt
S-a răspândit deodată pe pământ
E omenirea-ntreagă uluită
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt
Un virus mic a căpătat putere
Ca să coboare oameni în mormânt
Între savanți și doctori e tăcere
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt
Se sting oameni de rând, se sting și lideri
Căci viața noastră-i doar o frunză-n vânt
Ne credem sănătoși, puternici, liberi
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt
Au zis prea mulți prea multe pân-acuma
Și-au ignorat Cuvântul Tău cel Sfânt
Azi gura tuturor le-a ‘nchis-o ciuma
Căci Doamne Tu ai ultimul cuvânt
Ne-ai spus să ne oprim, să luăm aminte
Căci Tu ești Domn în Cer și pe pământ
Să punem preț pe lucrurile sfinte
Să știm că Tu ai ultimul cuvânt
Acum sunt teatre, stadioane goale
Spectacole, distracții nu mai sunt
Înghesuiți stau numai în spitale
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt
Și-acum în timpu-acesta de-ncercare
View original post 111 more words
Foarte frumoasă poezia!Felicitări şi Doamne ajuă!