Oamenii nu pot să creadă că Dumnezeu nu primește omul în închinare decât în termenii Lui. Asta numim noi principiul regulativ. Am observat din experiență că ori de câte ori vorbesc despre el, de la oameni ignoranți și aroganți până la doctori în teologie, batjocoresc acest principiu ca fiind absurd, extremist și imposibil de respectat. Exact reacția lui David la trăsnirea [poporu]lui Iuda. De fapt, oamenii se plâng că Dumnezeu este prea sfânt, prea strict și că nu se lasă mânjit de mâinile lui Uza. Principiul rămâne în picioare oricum iar dovada e trăsnirea lui Uza.

Oare să mai vorbesc despre inconsecvența celor care apelează și resping acest principiu în același timp? De exemplu, dacă chestionezi legitimitatea unor cadre și formațiuni “de închinare” ți se reproșează că Biblia nu vorbește despre absolut toate lucrurile posibile și imposibile. Trebuie observată eroarea de logică comisă – faptul că Biblia nu vorbește despre pistoane (ceea ce ei includ în “toate lucrurile”) nu înseamnă că nu vorbește despre închinare pentru că o face de sute de ori. Dar inconsecvența constă în faptul că aceiași oameni operează cu alt principiu (cel regulativ) când obiectează față de inovațiile post-moderne din bisericile contemporane și întreabă mereu: “unde scrie în Scriptură?”. Această întrebare presupune că ei se ghidează acum după Scriptură și că Scriptura este suficientă în a lămuri subiectul.

Vă imaginați această scenă absolut incredibilă unde un om care a cârmuit adunarea stă înaintea lui Dumnezeu la judecată și justifică inovațiile incredibile pe care le-a făcută în închinare după duhul și tiparul lumii acesteia astfel: “Doamne, de unde să știu eu că n-am avut voie să facem spectacol în adunare cu măscărici religioși pe care noi i-am numit “lideri”, care făceau performanță pe scenele bisericilor, deodată ce Biblia nu zice nimic despre cum să dăm cu grebla în grădină sau cât de lungi să fie șosetele. Deci, este evident că nu aveam de unde să știm exact cum te-ai fi așteptat să ne închinăm și cu atât mai puțin că ești atât de strict”?

Biblia nu este o carte care conține o interzicere a tuturor aberațiilor care ar putea apărea în închinare, motiv pentru care ne ghidăm după ceea ce scrie, nu după ceea ce nu scrie. Unii tremură de bucurie ca pruncii pentru că nu găsesc interdicții în Biblie pentru toate anomaliile pe care vor să le introducă în închinare, principiul după care ei se ghidează fiind acesta – putem face toate lucrurile despre care Biblia păstrează tăcerea. Urmează un dezastru total când aplici un asemenea principiu care numai biblic nu poate fi.

Andrei Croitoru

https://baptistireformati.wordpress.com/2020/01/26/cum-ne-inchinam/