Nicolae Rădoi: O CETATE DE NECUCERIT

Prefața autorului

CÂND AM ÎNCEPUT SĂ PUBLIC PE BLOG…

Cine te crezi, de judeci pe alţii? Lasă că îi va judeca Dumnezeu!
Ce rost are să dezgropi acum lucrurile trecutului? Nu ajută nimănui!
Nu ne-a chemat Hristos la dragoste? A expune păcatele altora nu este dragoste!
Dragostea acoperă o sumedenie de păcate!

Aşa mi s-a spus când am început să vorbesc public sau să scriu despre prigoana ce am îndurat-o din partea celor ce se numesc „fraţi” şi din partea autorităţilor  comuniste!

Noi nu facem politică! – mi-au ripostat unii pe care i-am solicitat să depună mărturie despre timpurile persecuţiilor Bisericii lui Hristos. Mai mult, ei susțin lucrul acesta cu un aer de superioritate, vrând să condamne implicit pe cei care depun mărturie. Sărmanii, ei nu ştiu că de fapt fac politică, dar nu a Domnului cerului, ci a domnului puterii văzduhului!

Suntem angajaţi într-o luptă pentru Adevăr. Satan mânuieşte cu multă eficacitatea minciuna, nu numai prin adepţii lui cu ajutorul cărora împrăştie minciuna, ci şi prin adepţii Domnului Isus care nu vor să spună adevărul, întrucât Adevărul are consecinţe, şi ei nu sunt gata să plătească preţul pentru Adevăr. Pe la congresele bisericilor baptiste române, unde se înghesuie trădătorii menţinuţi prin laşitatea poporului în funcţii de conducere, se vorbeşte de unele categorii de oameni certați
cu integritatea și adevărul din „cele patru câte au existat în timp”. Unii în uniformă, alţii fără, unii cu carnet (alţii fără), dar slujind acelaşi partid; oare câte categorii sunt în realitate?

O să expun şi eu trei categorii de oameni ai Bisericii în relaţie cu evenimentele perioadei persecuţiei comuniste.

Întâi sunt cei care au contribuit la persecuţia fraţilor lor fără să se pocăiască, şi de aceea, la ora actuală, condamnă pe cei care depun mărturie cu privire la acele  vremuri. Aici se încadrează cei ce au ocupat posturi de conducere la Comunităţile Bisericilor Baptiste şi la Uniunea Bisericilor Baptiste sub comunişti (unii din ei au dat faţă cu Judecătorul drept, alţii urmează să dea faţă cu El).

Ei au ocupat acele posturi numai după ce au semnat declaraţii de cooperare cu duşmanii lui Hristos! Tot aici se încadrează cei ce nu  aveau funcţii oficiale, dar figurau pe listele de informatori ai Securităţii, mişunând în număr foarte mare în Bisericile Domnului Hristos. Aceştia toţi, nu numai că au trădat pe fraţii lor cauzând unora suferinţe mari, dar la ora actuală ei continuă să asuprească pe fraţii Domnului Isus, deoarece calomniază şi încearcă să discrediteze mărturiile oferite de credincioşii persecutaţi, atacând caracterul celor ce oferă mărturiile. Unii din cei ce
aparțin acestei categorii s-au apucat să rescrie istoria pentru a se justifica sau pentru a măslui lucrurile. Culmea ironiei, câţiva din trădătorii menţionaţi se autoproclamă apărători ai drepturilor credincioşilor sub comunism, când toată lumea le cunoaşte activitatea de slujire a guvernului comunist atât în interior, cât şi în exterior! Cum se publică informaţii care le expun faptele făcute la întuneric, ei îşi asmut haita de apărători împotriva celor ce spun Adevărul şi pornesc campania de calomniere. Se pare că încă mai sunt de folos stăpânilor lor, dacă aceştia le oferă cerberi spre apărare.

O a doua categorie este a celor care cunosc adevărul despre trădarea fraţilor şi despre persecuţie, dar preferă să rămână tăcuţi, deoarece nu vor să se expună atacurilor celor din prima categorie. Îşi justifică laşitatea cu versete din Scripturi care nu au nimic de-a face cu situaţia descrisă. Tac pentru că la conducere sunt încă cei care şi-au asumat slujba lui Iuda, sau descendenţii acestora, şi nu e bine să te pui rău cu autorităţile, „ci trebuie să le fii supus.” Şi aceştia vând Adevărul, deși Scriptura ne îndeamnă foarte solemn să nu-L vindem.

Să mulţumim lui Dumnezeu că, într-o vreme când Adevărul este suprimat sau relativizat, există încă o categorie de oameni: cei care nu tăinuiesc adevărul de frica altora, ci îl proclamă cu curaj. Această categorie este compusă de oameni care încă mai cred că este o datorie să spunem adevărul şi să apărăm adevărul. Generaţiile viitoare vor fi slujite de adevărul pe care îl spunem, pe care îl proclamăm cu gura și în scris. Nu va fi slujită deloc de neadevărul ce rezultă implicit din refuzul expunerii adevărului de dragul compromisurilor. Cei care spun adevărul
iubesc cu adevărat pe fraţii lor de care au fost trădați, deoarece îi îndemnă la  pocăinţă, ca astfel să scape de judecata de la sfârşit

sursa O CETATE DE NECUCERIT

http://radoinicolae.blogspot.com/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s