Maica Domnului: Cine e ea pentru biserica Domnului Isus

Update 1 – Pornind de la articolul Maica Domnului: mama a Bisericii sau doar o ”sora mai mare”?

poza Liviu, autorul articolului inițial

Citind comentariile din 2010-2011, foarte pertinente ale celor doi  valoroși protagoniști, de fapt, întrebarea, e alta:

Cine e Maria, mama Domnului Isus, în economia bisericii Domnului Isus?

“Iar daca Domnul dvs este si Dumnezeu, atunci Maica Lui e pe drept numita si Maica lui Dumnezeu, fara ca asta sa faca referire la vreun inceput al Dumnezeirii. Maica Domnului este Mama a lui Dumnezeu-devenit-Prunc, fie ca va place au ba.” (afirmația lui Liviu,  “fără  ca să se facă referire la” …, și nu numai de aceea,  rămâne doar ca  un text  amputat; așadar necesită o reformulare clară).

Amănuntele de multe ori te ajută, dar aici, parte din ele te îndepărtează de a formula un adevăr cât mai corect, pe când altele te îndreptățesc a afirma cu tărie un alt punct de vedere diferit.

Adică, să scrii pe două coloane, să zicem în prima, ceea ce știm sigur din Biblie; iar în cea de a doua ce ar putea sau ce presupun cealaltă grupare. Comparându-le, apoi, ai putea destul de ușor să anulezi parte din presupunerile sau așa-zisele ceritudini ale celorlalți.

Din lipsă de timp favorabil (dar nu numai) acestui demers, mă voi rezuma doar să spun câteva idei, care, nici vorbă să rupă gura târgului:

  •  Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. (Mt.1:18)
  • Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. (Mt.2:11)  – deci i s-au închinat doar Pruncului Isu, călăuziți fiind de Dumnezeu (Duhul Sfânt).
  • 16. S-au dus în grabă şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi Pruncul culcat în iesle.
    17. După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.
    18. Toţi cei ce i-au auzit s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii.
    19. Maria păstra toate cuvintele acelea şi se gândea la ele în inima ei.
    20. Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese. (Luca 2: 17-20) – accentul e doar pe Isus, ea, Maria, ca orice mamă (dar cu totul specială, deosebită, unică) își făcea datoria de mamă, și păstra în inima ei evenimentele deosebite!
  • 4. Isus i-a răspuns: “Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul.”
    5. Mama Lui a zis slugilor: “Să faceţi orice vă va zice.” (Ioan, 2:4-5)

Au mai fost și alte versete speciale despre Maria care conturează omul, personalitatea, caracterul, neprihănirea,  frica de Dumnezeu etc.

Câteva concluzii care se pot formula:

1) Lucrarea de răscumpărare din păcat a omului s-a făcut doar de Dumnezeu.  Domnul Isus, după cum se știe, tot ce făcea,  când și cum,  primea direct de la Tatăl Său. El n-a făcut nimic de la Sine, ci tot ce vedea pe Tatăl că face, aceea făcea și El; nu făcea nimic de la El, ci ceea ce primea de la Tatăl, era una cu Tatăl; toate prin lucrarea Duhului Sfânt. (vidi Ioan 5)

Iar  această ecuație a lucrării lui Dumnezeu, de mântuire, de salvare din păcat și pedeapsă a omului, este o lucrare strict  a lui Dumnezeu (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt): Iată Mielul Lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.  (Ioan 1:29). Trimis de Tatăl,  la moarte pentru noi, Isus Hristos, a fost una cu Tatăl și Duhul Sfânt.

2). Pe de altă parte, avem destule  versete care ne lămuresc bine de tot în orice privință:

21. Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii –
22. şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire.
23. Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.
24. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus.
25. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu;
26. pentru ca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel, încât să fie neprihănit, şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. (Romani 3:1-26)

Din punct de vedere uman, Maria e mama Domnului Isus, dar Isus e Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu din veșnicie. Dumnezeu Fiul, s-a întrupat ca om, prin puterea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem să ne renaștem ca fii de Dumnezeu, ca să fim smulși din împărăția întunerecului, a Diavolului, și să fim strămutați în Împărăția luminii a iubirii lui Dumnezeu. Să observăm, în fond, creația e apanajul lui Dumnezeu.

Maria are un rol de plan secund, secund,  creația e privilegiul lui Dumnezeu. “Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.” (Romani 11:36)

3). O iubim pe Maria, mama lui Isus, cât de mult suntem capabili, poate și mai mult decât pe oricare dintre apostoli, pentru cine e ea, dar de închinat, de a-i da slavă, glorie, asta e iarăși proprietatea strict a lui Dumnezeu (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt).

4). A veni cu idei de genul, cum că Maria e: mama a Bisericii sau doar o ”sora mai mare?  Cred mai degrabă că e o întrebare capcană, ca să-și limpezească doctrina sa paleo-ortodoxă. Ceea ce am spus mai sus,  și se vede ușor, voi spune cu alte cuvinte, nu sunt expresii consacrate, de teolog, că nu sunt: Domnul Isus e Capul bisericii Sale, noi suntem mădulare unii altora, frați și surori.  Adică ce înțelegem că ar vedea Dumnezeu, privind din Înalt la biserică, deși chiar apostolul Pavel vine și zice, către corinteni:

15. Căci, chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi; pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.  16. De aceea vă rog să călcaţi pe urmele mele. (1 Corinteni 4: 15-16).

Nicăieri nu se arată că Maria, maica Domnului nostru, ar fi născut pe cineva în Hristos Isus, prin Evanghelie – căci despre altă naștere nu poate fi vorba, vorbind despre biserică.

5) . Iudeii credincioși (evreii înainte de a primi credința în Isus), puteau zice:

 “Tatal nostru“, I-au raspuns ei, “este Avraam.” Isus le-a zis: “Daca ati fi copii ai lui Avraam, ati face faptele lui Avraam. (Ioan.8:39)

În virtutea pledoariei celor care o venerează mai acut pe Maria, ar trebui să aibă în vedere … și pe tatăl ei și pe mama ei. Deși Biblia spune doar să ne cinstim, să-i respectăm și să-i prețuim părinții – nu să-i venerăm, în așa fel încât să fie ca niște idoli pentru noi, punând în umbră adevărurile revelante și revelate ale lui Dumnezeu.

Omenește vorbind, mai nimeni nu știe aproape nimic despre părinții lui Albert Einstein sau Nicolae Iorga, de pildă, nici vorbă să le mai ridice și statui de laude și venerare. Cine i-a creat și le-a dat înțelepciune și capacitate intelectuală deosebită? Părinții lor sau Dumnezeu? Părinții n-au făcut mare lucru, ci ei au primit capacitatea intelectuală de la Dumnezeu prin “plămădirea” specială care au primit-o.

6). Ca să fim sinceri și împăciuitori, să recunoaștem însă că și de această dată e posibil că nu putem cunoaște decât în parte, din moment ce sunt și alte păreri. Admit că pentru mine aspectul e clar; probabil și cei de altă părere, vor zice că și pentru ei, poziția lor e clară.

Dar, în lucrurile în care am ajuns de aceeaşi părere, să umblăm la fel. (Filipeni 3:16)

7).

 36. “Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?
37. Isus i-a răspuns: “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.”
38. Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
39. Iar a doua, asemenea ei, este:Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
40. În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii.

Cuvântul lui Dumnezeu este primordial, nu părerea noastră, gândurile noastre:

 8).  Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi viaţă. (Ioan 6:63)

Drept răspuns, Isus le-a zis: “Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu”. (Matei 22:29)

9) Chestia asta de-a te agăța de părerile, vorbele, ideile, de doctrina sau teologia unor înaintași (părinții patristici, literatura patristică), mi se pare neproductivă, că cutare sau cutare a zis și el așa sau pe dos. Până la urmă, nu e decât o cursă, în parte cu datini și pe ici pe colo, filozofie etc.. (Coloseni 2:8).

După ce am terminat cu studiile, cu  școala și cu cultura generală, putem închide acel capitol amplu, chiar definitiv, să rămânem doar cu izvorul curat al Bibliei, căci ea se explică prin ea însăși. (vezi și 1 Ioan 2:20, 27 etc.).  Să vedem ce putem înțelege din Biblie, ce învățătură, ce ne revelează prin ea Dumnezeu.

Un neadevăr repetat de o sută de ori devine adevăr în mintea omului! (Mao Tse-tung, 1893-1976)

Știa și Satana asta, știe și preoții ortodocși asta, de aceea se tot repetă unele lucruri neadevărate care sunt pe placul vorbitorilor, pentru a-și face voia lor (și a Diavolului, tatăl minciunii).

10).

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte.  (Proverbe 19:27)

Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, (2Tim.3:16)

Credeti ca degeaba vorbeste Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu sa locuiasca in noi ne vrea cu gelozie pentru Sine. (Iac.4:5)

Fiindca mai intai de toate, sa stiti ca nicio prorocie din Scriptura nu se tâlcuieste singura. (2Pet.1:20)

Proverbe 8:

32. Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de cei ce păzesc căile mele!
33. Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
34. Ferice de omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile mele şi păzeşte pragul uşii mele.
35. Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa şi capătă bunăvoinţa Domnului.

Coloseni 2:

  pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos,   în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei. Coloseni (2:2-3)

Voi scrie negru pe alb,  CONCLUZIA:  Domnul nostru, Hristos Isus, este Fiul Tatălui, a lui Dumnezeu, după cum știm cu toții, Îl are de Tată pe Dumnezeu; și în fapt e una cu Tatăl și Duhul Sfânt.  Oricine are cunoștința că Dumnezeu L-a născut pe Fiul Său:

A).  “Tu esti Fiul Meu! Astazi Te-am nascut. (Ps.2:7)

Caci, caruia dintre ingeri a zis El vreodata: “Tu esti Fiul Meu; astazi Te-am nascut”? Si iarasi: “Eu Ii voi fi Tata, si El Imi va fi Fiu”? (Evr.1:5)

Tot asa, si Hristos nu Si-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: “Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut.” (Evr.5:5)

B). Isus , după cum se știe de toți, pe de altă parte, este fiul Mariei, ca Om. Punct.

C). Biblia ne lasă două genealogii privind nașterea Domnului Isus.

Prima, în Matei 1: pe linie regală, davidică,  de Rege, ca fiu al lui Avraam (Isaac, Iacov, Iuda, Fares …. David, Solomon, … Iacov, Iosif, Isus (Hristos).

A doua, în Luca 3: Isus … era cum se știe, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, fiul lui Matat …  fiul lui Natan, fiul lui David …  fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor … fiul lui Noe … fiul lui Set  … fiul lui Dumnezeu.

Observăm câteva aspecte, în principal: în prima genealogie, ca Rege, coboară din Avraam, prin David, prin Solomon … și prin tatăl adoptiv, Iosif.

În a doua genealogie, ca om, ca Fiu al Omului, Isus, coboară din Dumnezeu … prin Avraam … David, Natan … unul Eli și  prin Iosif (tatăl Mariei) –   genealogia privind partea bărbătească prin care a venit Isus Hristos, adică prin  tatăl Mariei. Putem cumva să simplificăm și  să zicem, “metaforic”, că sămânța e de la Dumnezeu, Creatorul, iar pământul în care ea încolțește e femeia (omul).

6. Fraţilor, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, cu privire la mine şi la Apolo, ca prin noi înşine să învăţaţi să nu treceţi peste “ce este scris“: şi niciunul din voi să nu se fălească deloc cu unul împotriva celuilalt. (1 Corinteni 4:6)

7. Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit? (1 Corinteni 4:7)

Domnul Dumnezeu să binecuvinteze pe toți cititorii cu har și pace, cu lumină de sus de la El!

 Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi, crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui. (Ioan 20: 31)

*
Într-un alt articol, „Botezul pentru morti” – un verset dificil

„Altfel, ce vor face cei care se botează pentru cei morţi? Dacă morţii nu sunt înviaţi nicidecum, de ce mai sunt botezaţi ei pentru cei morţi?” (1 Corintieni 15:29, NTR)

„ Şi apoi ce vor face cei care sunt botezaţi pentru cei morti? Dacă într-adevăr morţii nu învie, de ce se mai botează pentru ei?” (1 Corinteni 15:29, VBRC)

„ Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, pentru ce se mai botează pentru ei?” (1 Corinteni 15:29, VBOR)

Teologul Liviu pare de acord că e un verset greu de digerat, dar totuși e acolo, căci cunoaștem în parte…

Deși mă încearcă unele mici adieri de explicații, dar cred că  sunt alții care au ceva lumină asupra acestui verset.

*

În comentarii, la articolul inițial, disputa de idei dintre Liviu și  Florin Laiu, rămâne după cum începuse, linia ortodoxiei vine tare cu elementul tradiție, iar aici teologul Liviu lansează versetele care pot susține acest demerx ortodox, din afara canonului BIBLIC.

Liviu says:
ianuarie 8, 2011 la 10:57 pm
Nu. Traditia are valente pozitive in Scripturi:

1 Corintieni 11:2, NTR
Vă laud, pentru că întotdeauna vă amintiţi de mine şi ţineţi tradiţiile aşa cum vi le-am încredinţat.

2 Tesaloniceni 2:15, NTR
Aşadar, fraţilor, rămâneţi fermi şi păstraţi tradiţiile în care aţi fost învăţaţi, fie prin cuvânt, fie prin scrisoarea noastră.

2 Tesaloniceni 3:6, NTR
6. Vă poruncim, fraţilor, în Numele Domnului nostru Isus Cristos, să vă îndepărtaţi de orice frate care trăieşte în lenevie şi nu după tradiţia pe care aţi primit-o de la noi!”

si ea reprezinta totusi, in ciuda aluviunilor straine , zestrea ”necanonizata” a vietii( cu bune si rele a) Bisericii. Deci atitudinea de desconsiderare a Traditiei denota cel putin ignoranta si rea-vointa. Voia lui Dumnezeu nu este exprimata exhaustiv in Scripturi; ea salasluieste si in bunul simt, intr-o constiinta sensibila, in cutumele bune ale societatii…
Scriptura este principala ( dar nu singura) sursa de autoritate. In ce priveste Biblia ca autoritate obiectiva am scris mai sus despre subiectivitatea extrema a interpretarilor neoprotestante care mai de care mai ”obiective”…
Liderii caterisiti au mostenit din traditie atat cat sa puna si ei de cate un business pios-religios… Doar trebuiau sa se legitimeze si ei cu ceva acolo…macar franturi.

la care răspunsul prof. Florin Laiu, conchide așa:

Florin Laiu says:
ianuarie 8, 2011 la 11:34 pm
Mă mir că trebuie să-ţi spun eu că „valenţele pozitive” ale tradiţiei în Scripturi nu au de-a face cu acea transmitere prin generaţii, a unor concepţii şi obiceiuri cu origini „oculte”. Toate citatele pe care mi le-ai dat nu se referă la tradiţie, ci la o transmitere directă de la apostol la convertiţii lui, exprimată printr-un substantiv (paradosis) care înseamnă „predare”, „dare pe mâna…”, „transmitere”. Doar atunci când contextul implică trecerea mai multor generaţii ar putea avea sensul de tradiţie sau datină. Iar în privinţa aceasta are de multe ori sens peiorativ, sau cel puţin de importanţă minoră în Scriptură (Ier 39:4; 41:2; Mat 15:2, 3, 6; Mc 7:3, 5, 8, 9, 13; Gal 1:14; Col 2:8).

LiviuS: „Deci atitudinea de desconsiderare a Traditiei denota cel putin ignoranta si rea-vointa.”

Rea voinţă NU ! Ignoranţă? Mai degramă este IGNORARE decât IGNORANŢĂ. Şi nu este vorba de o desconsiderare, ci de o condamnare din principiu a oricărei datini omeneşti care este în dezacord explicit sau implicit cu Biblia. Dincolo de aceasta, tradiţiile nevinovate sunt tratate în spiritul libertăţii creştine, sunt tolerabile. Dar în nici un caz nu pot deveni obligatorii, doar pentru faptul că sunt inocente. Dar chiar dacă le-am îmbrăţşa pe toate acestea, dar le refuzăm pe cele mai importante (care sunt şi vinovate, întrucât sunt în conflict cu Biblia), bisericile istorice tot nu ne-ar agreea.

În ce priveşte principiile şi poruncile lui Dumnezeu, voia Lui este exprimată exhaustiv în Scripturi. Doar în chestiuni culturale, care privesc anumite cutume (forma exactă a decenţei în îmbrăcăminte, reguli exacte de politeţe etc.), voia lui Dumnezeu se exprimă prin forme acceptate. Dar nu pentru că ele vin de la apostoli, ci pentru că ele sunt deja încetăţenite, chiar dacă nu sunt mai vechi de o generaţie. La fel şi cu bunul simţ. El te ajută să aplici principii biblice la situaţii moderne (de exemplu, să condamni uzul drogurilor, al pornografiei etc.), dar nu are nici un drept să creeze reguli în dezacord cu Scriptura, chiar dacă par rezonabile, şi pot fi frumos apărate teologic.
Da Scriptura nu este singura sursă de autoritate. Dar este singura sursă infailibilă de autoritate în domeniul principiilor religioase. În ce priveşte acşteptările fundamentale ale lui Dumnezeu de la noi, precum şi cunoaşterea de Dumezeu şi speranţa creştină, nu există autoritate care să egaleze Scriptura, nici măcar să se apropie de autoritatea ei.

Bănuiesc că fratele Liviu, ca și la lansarea acelui verset dificil de interpretat, lansează și această temă destul de clară pentru un creștin născut din nou de talia celor doi mari protagoniști, nu face asta, în fond, decât pentru a-și clarifica cât mai bine bazele sale pentru credința așa-zisă paleo-ortodoxă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s