Subofițerul și întrebările sale

SĂMÂNȚA BUNĂ

 

Cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înșelătoare.
Efeseni, 4:22

Subofițerul și întrebările sale

În vremea aceea nu-mi dădeam seama că era o nelegiuire să trăiești ca om fără Dumnezeu și ca creștin fără Hristos. Pe lângă aceasta era ciudat pentru mine că mereu îmi lipsea ceva și nu știam ce.

Odată, la aniversarea împăratului, fanfara regimentului nostru a cântat coralul “Acum mulțumiți toți lui Dumnezeu”. Atunci mi-au dat lacrimile, dar n-am știut de ce. Apoi am ajuns într-o zi într-un sat unde trebuia să rămânem opt zile, iar eu am fost încartiruit la un țăran care m-a primit prietenos. Când mi-a repartizat camera, m-a întrebat dacă vreau să mănânc cu el sau mai bine singur. Am răspuns politicos că prefer să mănânc în compania lui. Pentru că tocmai era prânzul, m-a condus în camera unde el și familia lui stăteau toți la aceeași masă. Dar atunci s-a întâmplat ceva deosebit pentru mine. Când a fost adusă mâncarea, toți s-au ridicat cu mare respect, iar stăpânul casei a mulțumit cu glas evlavios lui Dumnezeu pentru mâncare! M-am ridicat și eu, din politețe firească, dar în inimă se ridicau întrebări și eram cuprins de o emoție lăuntrică. Am mâncat puțin; țăranul credea că sunt timid și a insistat prietenos să mănânc. Când toți au fost sătui, și-au dorit toți “să le fie de bine” și fiecare a plecat la treaba lui.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s