ADEVARATA „FRICĂ DE DUMNEZEU”

Adevărata teamă (frică) de Dumnezeu

   Tot pământul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui! (Psalmi 33:8)
   cât de înfricoşat eşti Tu! Cine poate să-Ţi stea împotrivă, când Îţi izbucneşte mânia? (Psalmi 76:7)
Am ajuns la cunoştinţa că tot ce face Dumnezeu dăinuieşte în veci, şi la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat şi nimic de scăzut, şi că Dumnezeu face aşa pentru ca lumea să se teamă de El(Eccleziastul 3:14)

   Cineva, fără adevărata frică de Dumnezeu, nu ştie nimic (la fel ca în 1 Timotei 6:4), pentru că Frica de Domnul este începutul ştiinţei (Proverbe 1:7). Deci, este clar că nimeni nu poate să aibă ştiinţă dacă nu are frică de Dumnezeu, după cum este scris, „proştii şi nebunii vor urî ştiinţa” (Proverbe 1:22).

      1.  Omenirea toată este fără pricepere
   Orice om fără adevărata teamă de Dumnezeu este fără înţelepciune, pentru că adevărata frică de Dumnezeu este începutul înţelepciunii (Ps. 111:10). Iar despre cei ce nu se tem de Dumnezeu si nesocotesc Cuvântul, este spus ca sunt nebuni: „nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura” (Proverbe 1:7). Realitatea tristă este că toţi oamenii sunt stricaţi, iar starea mizerabilă a omenirii este arătată în Psalmul 14:1-3, dar cei mai mulţi răstălmăcesc adevărul, sunt proşti şi nu vor să asculte de “Cuvânt” ca să se pocăiască şi să vină la Dumnezeu să ceară înţelepciune: (Iacov 1:5)
  Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.”(Iov 28:28 )
    frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.”(Romani 3:18) Tot astfel găsim scris: De aceea şi este plină inima oamenilor de răutate, şi de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trăiesc.(Eccleziastul 9:3) pentru că nu se tem de Dumnezeu (Psalmul 36:1), iar versetul 2 explică: Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvârşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.

      2.  Frica Falsă

   Pentru a face lucrurile şi mai rele, falşii „învăţători creştini” distrag oamenii departe de la teama adevărată de Dumnezeu, drept urmare, oamenii continuă să fie proşti şi acest lucru este groaznic, deoarece; partea celor nebuni este ruşinea, şi va fi veşnică (adică iadul, Proverbe 3:35; Ieremia 23:40; Daniel 12:2). Cuvântul spune că, nu este nimic nou sub soare (Eclesiastul 1:9) şi aşa cum s-a întâmplat cu israeliţii din vechime tot aşa se întâmplă şi acum. De asemeni mai este scris:

   Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este decât o învăţătură de datină omenească. De aceea voi lovi iarăşi pe poporul acesta cu semne şi minuni din ce în ce mai minunate, aşa că înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri, şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută.” (Isaia 29:13-14)

   „Înţelepciunea oamenilor „înţelepţi”, a pierit în zilele noastre. Un exemplu grafic în acest sens este o carte scrisă de Randy Peterson şi David New. Titlul spune: „Cum să te temi de Dumnezeu, fără a-ţi fi teamă de el„ (Victor Books, copyright 1994). Acest titlu este de-a dreptul stupid! Este ca şi cum ai spune: „Cum să-L iubeşti pe Dumnezeu, fără să-L iubeşti pe El”. În această carte, autorii scriu mereu acest mesaj:„Vei fi al lui Dumnezeu” – care se repetă în mintea multor oameni din această lume şi mai spun: – Ei se tem de un Dumnezeu abuziv, cel care îi va pedepsi, fără avertisment pentru păcatele nespecificate. O relaţie personală cu un astfel de Dumnezeu ar fi periculoasă, dacă ar fi posibil.(p.100)

  Randy şi David scriu ca şi cum Dumnezeu nu este aşa, totuşi adevărul este că: El este chiar aşa! Mai mult ca sigur că El va pedepsi şi fără avertisment pentru păcate nespecificate! Isus a avertizat de acest lucru în Luca 13.

   În vremea aceea au venit unii, şi au istorisit lui Isus ce se întâmplase unor Galileeni, al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. „Credeţi voi” le-a răspuns Isus „că aceşti Galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi Galileeni, pentru că au păţit astfel? Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi peri la fel. Sau acei optsprezece inşi, peste care a căzut turnul din Siloam, şi i-a omorât, credeţi că au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi oameni, care locuiau în Ierusalim? Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.” (Luca 13:1-5)

   Isus a atras atenţia, prin două incidente, menţionând că poporul lui Dumnezeu nu au fost omorât că a fost mai rău decât alte popoare. Cu alte cuvinte, nu spune că au existat păcate deosebite sau specifice de care aceşti oameni să se fi făcut vinovaţi. Totuşi, Dumnezeu a venit, fără avertisment şi i-a omorât  (Deuteronom 32:39) şi Isus avertizează: că acelaşi lucru se va întâmpla şi cu voi, dacă nu vă pocăiţi.   Randy şi David numesc aceasta, abuz. Dumnezeu, o numeşte dreptate sau justiţie Căci toate căile Lui Sunt drepte (Deuteronom 32:4). De asemeni, Pavel a scris: Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce samănă omul, aceea va şi secera. (Galateni 6:7 şi  Numeri 32:23)Oamenii au semănat păcat (Romani 3:23) şi vor culege moartea (Romani 6:23; Apocalipsa 21:8). De aceea, Dumnezeu sigur va face aceasta (Apocalipsa 20:11-15). Dacă oamenii s-ar teme de acest Dumnezeu „abuziv”, cum Randy şi David susţin, ar avea o relaţie personală cu El(Psalmul 103:11-18; Ioan 17:3), dar, problema este că ei nu se tem de El (Romani 3:18) şi atunci ei sigur vor cunoaşte pentru totdeauna mânia Lui (ca în Apocalipsa 14:9-11). Minciunile Dlui Peterson şi Dlui New, sunt mai evidente, dar altele sunt mult mai subtile decât acestea. Unul din ei ar fi John MacArthur, care spune un lucru bun (Matei 12:34), dar apoi spune ceva greşit şi prin aceasta se ajunge la pierzanie (2 Petru 2:1-3).MacArthur pretinde a învăţa teama „sfântă” (dragostea de Dumnezeu, p. 11; Successful Christian Parenting, p. 78), dar această teamă „sfântă” nu este adevărata teamă sfântă, pentru că este în ipocrizie, printre altele el învaţă că: „Teama, Nu se referă la „a avea frică” (The MacArthur Study Bible,MacArthur Studiu biblic, p. 1771). În comentariul său referitor la Matei 10:28, unde scrie: Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă. (Matei 10:28) MacArthur spune: „că nu este vorba de teamă sau, frică” atunci când se analizează „Acela”, care poate „distruge sufletul şi trupul în iad”! Aceasta ar fi mult mai înfricoşător şi îngrozitor dacă cineva poate „ucide trupul, dar nu poate ucide sufletul,” şi că ar putea fi un eveniment terific şi îngrozitor!

 Cu toate acestea, având „şi sufletul şi trupul” distrus în iad, înseamnă chin veşnic (ex. Apocalipsa 14:11; 20:10) deci, este mult mai înfricoşător şi îngrozitor! Aici, deci lipseşte credinţa simplă în ceea ce a spus Isus. Prin urmare, MacArthur dezvăluie necredinţa sa în cuvântul lui Dumnezeu. MacArthur susţine că „această teamă nu este frica”. Cuvintele lui sunt cuvinte pline de nebunie (Ecleziastul 9:3) şi spune lucruri de nimic, vorbe goale (2 Petru 2:18).

      3.  De ce Frică de Dumnezeu?

   Pentru că Dumnezeul nostru este “un foc mistuitor” (Evrei 12:29; de asemeni: Isaia 33:14)! Oricine cunoaşte pe Dumnezeu, ştie că teamă înseamnă teamă (adică să-ţi fie frică), mai ales atunci când vine vorba de Cel Atotputernic. Pentru că, atât în severitatea Lui (Psalmul 90:11) cât şi în bunătatea Lui (Ieremia 33:9, Luca 5:26; 7:16), El este înspăimântător.Din El, prin El, şi pentru El Sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin. (Romani 11:36) Fie că este vorba de binecuvântări, fie de nenorociriEu dau propăşirea, şi aduc restriştea”, (Isaia 45:7) de bine, sau de rău, (Plângerile 3:37-38), Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor, şi acesta este înfricoşător. Aşa cum a spus Iov:

   Dar Hotărârea Lui este luată, cine i se va împotrivi? Ce-I doreşte sufletul, aceea face. El Îşi va împlini, deci, planurile faţă de mine, şi va mai face şi multe altele. De aceea tremur înaintea Lui, şi când mă gândesc la lucrul acesta, mă tem de El. Dumnezeu mi-a tăiat inima, Cel Atotputernic m-a umplut de groază. (Iov 23:13-16)

   Dumnezeu are puterea, dreptatea, şi voinţa (El face tot ce vrea, după cum crede El de cuviinţă, Psalmul 115:3) adică, să distrugă viaţa ta (ca în Iov 1 ; 2) sau să te binecuvânteze (ca în Iov 42:10; Iacov 5:11), să te salveze de la chin veşnic (Evrei 7:25), sau să te ardă în iad pentru veşnicie (exemplu, Iuda 7).

   Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, Sunt cerurile şi cerurile cerurilor, pământul şi tot ce cuprinde el. (Deuteronom 10:14)   Şi:Domnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile. (Psalmi 135:6)

  Bildad din Şuah pe bună dreptate a spus: Puterea şi groaza Sunt ale lui Dumnezeu” (Iov 25:1-2). Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc! (Psalmul 24:1), Iată că toate sufletele Sunt ale Mele (Ezechiel 18:4), precum şi:   Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea. (Romani 9:18)

   El creează vase de cinste (îndurare) şi vase de ocară (Romani 9:21-23) şi face destine oamenilor, după cum vrea El, adică să fie în viaţa veşnică sau chin veşnic şi deci, nu depinde de cine face ceva, ori ba (Romani 9:11), ci doar de voia Sa (vers.16,18), după cum Î-i place Lui (Psalmul 115:3; Efeseni 1:5).    Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască şi să piardă. (Iacov 4:12) Iar acesta este adevărul înspăimântător.   Psalmul 130 spune: Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne? Dar la Tine este iertare, ca să fii temut. (Psalmi 130:3-4) Îndurarea este de găsit doar în puterea şi voinţa Celui Atotputernic.
   Dumnezeu este pentru noi Dumnezeul izbăvirilor, şi Domnul, Dumnezeu, ne poate scăpa de moarte. (Psalmi 68:20)
   La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit! (Daniel 9:9)
   A Domnului, Dumnezeului nostru, este mântuirea, slava, cinstea şi puterea! (Apocalipsa 19:1)
   „De aceea oamenii trebuie să se teamă de El” (Iov 37:24), ei ştiu că acolo se află singura lor speranţă (Fapte 4:12). Pentru că: Domnul iubeşte pe cei ce se tem de El, pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.(Psalmi 147:11; şi Luca 1:50, Fapte 10:35)   Dar,… Domnul Îşi întoarce Faţa împotriva celor răi, ca să le şteargă pomenirea de pe pământ(Psalmi 34:16) precum şi pentru a-i distruge pentru totdeauna în iad (Isaia 66:24; Apocalipsa 20:10-15; 21:8). Astfel, David a scris: să mă închin cu frică în Templul Tău cel Sfânt. (Psalmi 5:7) Cântecul Mielului, întreabă: Cine nu se va teme, Doamne, şi cine nu va slăvi Numele Tău? (Apoc. 15:4) Numai prostul nu (Prov. 13:16; 14:16).

      4.  Frica Adevărată Îngrozeşte

   În Osea 13:1 Domnul descrie cum Efraim se simţea bine când „răspândea groaza în Israel” şi aşa suntem noi, dacă suntem îngroziţi literalmente în faţa lui Dumnezeu. Adevărata frică biblică îngrozeşte pentru că: într-adevăr Dumnezeu, este atât de temut că de fapt provoacă literal groază înaintea Lui. Daniel scrie despre regele Nebucadneţar:

   Şi din pricina mărimii pe care i-o dăduse (Dumnezeu), toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi scobora pe cine voia. (Daniel 5:19)

   Oamenii, din zilele împăratului Nebucadneţar au avut motiv să tremure în mod corect şi aveau teamă în faţa unui rege atât de puternic (Proverbe 24:21; Romani 13:7). Nebucadneţar a făcut tot ce ia plăcut, cum numai un adevărat rege poate să facă (Eclesiastul 8:1-2). Aşa cum Dumnezeu face. Prin urmare, dacă oamenii din zile lui Daniel pe bună dreptate, şi literalmente tremurau şi se temea înaintea unui rege pământesc, un om în ale cărui nări nu este decât suflare (Isaia 2:22), cu cât mai mult ar trebui să ne temem şi să ne îngrozim noi înaintea: fericitului şi singurul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor (1 Timotei 6:15; şi Psalmul 103:19?) Dumnezeu este Împărat în veci de veci(Psalmul 10:16, 29:10), El spune: Eu dau viaţă şi Eu omor(Deuteronom 32:39), ţine în viaţă pe oricine doreşte El: Domnul omoară şi învie, El pogoară în locuinţa morţilor şi El scoate de acolo(1 Samuel 2:6), El face pe neamuri să crească, şi El le nimiceşte (ex. Iov 12:23), ridică şi coboară pe oricine doreşte El (ex. Luca 1:52). Nu numai asta, dar ca rege al tuturor lucrurilor din creaţia Sa (Psalmul 47:7), lucrarea Lui provoacă teamă şi groază înaintea Lui. Elihu, care a ştiut frica de Dumnezeu şi tremura înaintea Lui, a spus:

   Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns. Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia, pe care norii o strecoară, şi o picură peste mulţimea oamenilor. Şi cine poate pricepe ruperea norului, şi bubuitul cortului Său? Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui, şi acoperă adâncimile mării. Prin aceste mijloace, El judecă popoarele, şi dă belşug de hrană. Ia fulgerul în mână, şi-l aruncă asupra potrivnicilor Lui. Dă de veste că e de faţă printr-un bubuit, şi până şi turmele Îi simt apropierea. La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, şi sare din locul ei. (Iov 36:26-37:1)
   Dumnezeu este într-adevăr mare, şi lucrările Sale în creaţie sunt măreţe. El face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem. (Iov 37:5) Iar aceasta ar trebui să cauzeze groază şi teamă înaintea Lui, ca rege al slavei (Psalmul 24:7-10) El însuşi spune:
   „Nu voiţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi înaintea Mea?” Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veşnic pe care nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se înfurie, totuşi Sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. Poporul acesta însă are o inimă dârză şi răzvrătită; se răscoală, şi pleacă, şi nu zic în inima lor: „Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie şi târzie, şi ne păstrează săptămânile Hotărâte pentru seceriş. „Din pricina nelegiuirilor voastre n-au loc aceste orânduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi.(Ieremia 5:22-25)
   „Împăratul lui Israel”, (Isaia 44:6) El Însuşi face apel la activitatea Sa în creaţie şi arată israeliţilor să se încreadă în El şi să aibe frică de El, căci Domnul se va îngrijii de toate lucrurile, dar fărădelegile lor îi ţin departe de aceste lucruri bune, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi.
   În Ieremia găsim scris: „Nici unul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu, şi mare este Numele Tău prin puterea Ta. Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ţie se cuvine teama; căci între toţi înţelepţii neamurilor şi în toate împărăţiile lor, nici unul nu este ca Tine. (Ieremia10:6-7)
  Nu este nimeni ca Împăratul Iudeilor (Marcu 15:2). Căci Domul este mare şi foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decât toţi dumnezeii. Căci toţi dumnezeii popoarelor Sunt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile. (Psalmul 96:4-5; şi 1 Cronici 16:25; Psalmul 48:1)
   Mare este Domnul şi foarte vrednic de laudă, şi mărimea Lui este nepătrunsă. (Psalmi 145:3)

   Împăratul Dariu, după ce a văzut îndurarea măreaţă a lui Dumnezeu faţă de Daniel (un iudeu: Romani 2:28-29), a făcut această declaraţie: către toate neamurile, şi către oamenii de toate limbile care locuiau în toată împărăţia sa:

   Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei mele, oamenii să se teamă şi să se înfricoşeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, şi El dăinuieşte veşnic; împărăţia Lui nu se va nimici niciodată, şi stăpânirea Lui nu va avea sfârşit. El izbăveşte şi mântuieşte, El face semne şi minuni în ceruri şi pe pământ. El a izbăvit pe Daniel din ghiarele leilor!” (Daniel 6:26-27)

   Dariu pe bună dreptate, a decretat că oamenii trebuie să tremure şi să se teamă înaintea Dumnezeului lui Daniel, pentru că este acelaşi decret pe care Împăratul sfinţilor l-a făcut (Apocalipsa 15:3). Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi.” (Isaia 8:13)Da, cutremură-te, pământule, înaintea Domnului, înaintea Dumnezeului lui Iacov, (Psalmi 114:7; şi 1 Cronici 16:30; Psalmul 96:9; 99:1; Ioel 2:1; Efeseni 6:5; Filipeni 2:12).  Psalmistul a scris aceasta „Împăratului veşnic” (Ieremia 10:10): Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale. (Psalmi 119:120)    Această declaraţie este făcută în dragoste pentru cuvântul lui Dumnezeu (de exemplu, Psalmul 119:47-48, 97, 113, 119, 127, 159, 163-165, 167).Astfel, este făcută în contextul dragostei copleşitoare pentru Dumnezeu (Marcu 12:30), de vreme ce Dumnezeu şi Cuvântul Său sunt una (Ioan 1:1). Prin urmare, Dumnezeul iubitor şi cei ce se tem de El sunt un tot (congru). De asemenea, frica de Domnul şi bucuria în Domnul, merg împreună.
   Aşa cum este scris: Slujiţi Domnului cu frică, şi bucuraţi-vă, tremurând. (Psalmi 2:11) În teama adevărată de Dumnezeu, este frică şi cutremur cu bucurie în Domnul (Filipeni 4:4) şi este armonie de asemeni. În cele din urmă, este după voia lui Dumnezeu care a găsit-o în inimile lor, a celor aleşi de El (Psalmul 65:4) ei se tem de cuvântul Său (ex. Ezra 9:4; 10:3), după cum spune Domnul:

   Toate aceste lucruri, doar mâna Mea le-a făcut, şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa” -zice Domnul. ,Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de cuvântul Meu. (Isaia 66:2 şi vs 5)

      5.  Adevărata Frică Întoarce (Îndreaptă)

   …. dar celor nebuni le este urât să se lase de rău. (Proverbe 13:19)Prin urmare, cei ce pretind că se tem de Dumnezeu, dar continuă în păcatul lor, sunt proşti şi mincinoşi (1 Ioan 2:4), după cum este scris:
 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. ( Proverbe 14:2)

   Nu se poate ca cineva care se teme de Dumnezeu, să continue în păcat fără să se pocăiască, pentru că: prin frica de Domnul se abate de la rău. (Proverbe 16:6) Cei care se tem de Dumnezeu, se pocăiesc şi primesc mustrarea (Proverbe 12:1; 15:5), pentru că ei ştiu că este modul în care au viaţa (Proverbe 6:23). Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. (Proverbe 14:27) Cei răi, sunt cei care nu se tem de Dumnezeu (Romani 3:18), ei iubesc moartea (Proverbe 8:36), urăsc certarea (corectarea) (Proverbe 1:22; 12:1; 13:18, 15:10), şi nu se abat de la căile lor rele (de exemplu, Proverbe 1:30; Isaia 9:13; Ieremia 15:7; 36). Cei buni şi Evlavioşi, sunt cei ce se tem de cuvântul Său, (Psalmul 141:5), pentru că:

Continue reading Adevaratulcrestin.wordpress.com

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s