VREME DE MII DE ANI VÂRSTA medie a oamenilor a fost cu mult mai mică decât este în prezent

Cine ajungea la 40 de ani era considerat o persoană batrână și norocoasă. Începând cu Secolul XIX, însă, media de vârstă a oamenilor a început să crească vertiginos peste tot în lume.

De la an la an media de vârstă a crescut, în ultimii 150 de ani, cu trei luni. In 1840 media de vârstă la femei in Suedia, țara cunoscută pentru statisticile ei demografice detaliate si exacte, era de 45 de ani. Astăzi e de 83 de ani. La fel, în America, unde în 1880 media de vârsta era de 39.4 ani, la începutul secolului XX ajunsese la 47 de ani, iar la începutul Mileniului III este de 79 de ani. Iar în Monaco femeile ating, în medie, vârsta cea mai înaintată din lume, 89.9 de ani.

Aceasta tendință se manifestă, cu toate că nu în aceasi măsură, în toate țările lumii, sărace ori bogate, cu democrații ori dictaturi. Si, mai ales, în ciuda cataclismelor care s-au abătut asupra umanității in ultimii 150 de ani: două războaie mondiale, epidemiile masive ale anului 1918, SIDA si, mai ales, explozia demografică a Secolului XX. Medicii anilor 50 si 60 atenționau că o planetă suprapopulată va deveni vectorul principal de transmitere a bolilor si a epidemiilor distrugătoare, o alarmă falsă. De asemenea, dacă în 1950 tot la 5.000 de persoane una murea într-un conflict armat, astăzi una moare la 300.000.

Cum, insa, va arata societatea umana, societatea globala, viata politica si economica a lumii, resursele si mediul planetei daca, asa cum spun expertii, nu este exclus ca in câteva generatii fiintele umane sa trăiască, în medie, 100 de ani? Nu mai e mult până in 2100 când asta va putea deveni o realitate în unele țări. Să ne ingrijoram? Să ne bucuram? Să fim indiferenti? Există riscuri? Dacă da, care sunt ele?

Subiectul acesta fascinant îl discutăm astăzi, fiindu-ne inspirat de un dosar pe această temă publicat pe 17 septembrie de revista The Atlantic. Autorul, Gregg Easterbrook, intreabă “What Happens When We all Live to 100”? (“Ce se întâmplă când toti ajungem la 100 de ani”?) Subiectul e tot mai des întâlnit in publicatiile de specialitate, comentariile de obicei fiind scrise dintr-o perspectiva pesimistă. Pentru unii economisti vestea e bună iar pentru altii rea. 

 Institutul Buck 

Cei care ati condus de la aeroportul international din San Francisco spre centrul orasului ati observat, fara indoiala, marile panouri publicitare care apar din loc in loc pe marginea autostrazilor si care anunță cu confidenta ca in viitorul apropiat oamenii vor fi inca tineri la 100 de ani. Cine e in spatele lor?

Institutul Buck, un institut cu un campus de aproape 500 de acri de pamint care se specializeaza in gerontologie si prelungirea vietii. A fost fondat relativ recent, in 1999, printr-o donație generoasă a familiei Buck, o familie instărită din afaceri de petrol. Familia Buck a donat bani pentru studierea procesului de îmbătrânire si descoperirea de metode pentru prelungirea vietii. Pe lânga Institutul Buck diferite universitati din California, Texas si Michigan au si ele programe speciale de gerontologie cu obiective similare.

Exact ce prelungeste viața si incetineste îmbătrânirea încă rămâne un mister pentru cercetatori. Nu există un factor specific cu toate că, in general, oamenii de stiință agrează că miscarea, diminuarea stresului, antioxidantii, eliminarea zahărului, a sării, a cafelei si a grăsimii din dietă, reducerea caloriilor, abstinența de alcool si fumat, constituie factori care încetinesc îmbătrânirea si prelungesc viața. Dar, pe de altă parta, unii dintre cei mai vârstnici oameni cunoscuți în istorie au fost fumători, au folosit alcool ori au mâncat multă carne. De ce, intreabă cercetătorii, spre deosebire de fiintele umane, ursii polari care consuma cantitati uriase de grasime, nu au venele înfundate? Teoriile care cauta să explice aceste lucruri sunt multe, dar, în opinia lui Easterbrook, neconvingătoare.

Obiectivul gerontologilor, însă, este nu doar sa prelungeasca viața in sine, ci si, in special, să prelungească perioada de sănătate a vietii. In prezent predomină idea că bolile asociate cu vârsta, cum ar fi diabetul, bolile cardiace ori Alzimer’s, cauzează îmbătrânirea. Dar alti experti intreaba daca nu cumva cauzalitatea e inversă, adica îmbătrânirea cauzează aceste boli. Daca da, încetinirea procesului de imbatrinire si, in consecință, prelungirea perioadei sănătoase a vietii, ar putea încetini ivirea acestor boli debilitante în oameni. Deja aceste manifestari sunt studiate la șoareci, viermi si muște. Alte animale studiate pentru a facilita prelungirea vietii la oameni sunt urșii polari si balenele, cele din urmă foarte rar suferind de cancer. Se caută întelegerea proceselor chimice care previn cancerul în balene pentru a fi aplicate la oameni. 

 Se mosteneste longevitatea vieții? 

Cercetatorii deasemenea studiaza fascinantul subiect daca longevitatea vietii se mosteneste. Studii longitudinale facute pe gemeni indica ca 30% dintre ei par sa fi mostenit longevitatea parintilor lor. Raportat la intreaga populatie, insa, asta inseamna ca doar 1% dintre fiintele umane mostenesc longevitatea părintilor lor. Restul de 99% își au longevitatea proprie. Daca longevitatea nu se mosteneste, abilitatea individului de a-si vindeca propriile celule e un indicator important pentru prelungirea vietii. Masinile se uzeaza pentru că nu au capacitatea intrinsecă de a se reabilita singure. In contrast, trupul uman e înzestrat cu abilitatea de a se repara singur, ceea ce Easterbrook numeste “our ability of self-repair”.

Dezbaterile expertilor

Expertii dezbat dacă prelungirea naturală a vietii va continua in viitor ori daca este doar un fenomen tranzitoriu. James Vaupel crede că ea va continua si in viitor fără a se încetini.

Vaupel a fondat Institutul de Studii Demografice al Institutului Max Planck din Germania. In 2002 a publicat un articol de referinta in publicatia Science sustinind ca extinderea vietii nu trebuie să ne ingrijoreze ci, dimpotriva, trebuie privita ca o manifestare normala a progresului biologic continuu al fiintei umane, “a regular stream of continuing progress“. El presupune ca vârsta medie, de fapt, va trece peste 100 de ani dupa anul 2100. La polul opus se afla Jay Olshansky, profesor la Universitatea Illinois din Chicago, care crede ca pâna la 2100 vârsta medie a oamenilor nu va creste cu mai mult de 10 ani si ca apoi se va plafona.

 Impactul vietii la 100 de ani 

Exista un consens la demografi, medici, economisti si sociologi că viata la 100 de ani va fi total deferita si va avea consecinte uriase pentru societate si viitorul ei.

In primul rind, incepind deja cu anul 2050 dezechilibrul intre generatii, numit de Easterbrook “intergenerational imbalance“, se va înrăutăți. Planeta deja imbatrineste. In 2050 si mai tarziu numarul geriatrilor, adica al persoanelor de peste 65 de ani, va fi foarte mare si va cauza nemultumiri de gen economic si politic. Generatia tinara, care va constitui un procent in descrestere al populatiei, va fi obligata sa poarte pe umerii ei povara generatiei in varsta in crestere. In 2050, de exemplu, se preconizeaza ca 108 milioane de americani vor ave 65 de ani ori peste. Dar, spune Easterbrook, daca doriti un exemplu si mai concret si actual priviti la Japonia zilelor noastre unde media de varsta actuala e de 45 de ani in comparatie cu 37 de ani in Statele Unite. In 2040, spun statisticienii, varsta medie a japonezilor va fi de 55 de ani si a americanilor de 41 de ani.

Nu e de mirare, deci, ca generatia tânără japoneză e deprimată. Datoria publică a Japoniei a ajuns la 10 trilioane de dolari în 2013. Cine o va plăti? Dacă statul japonez ar reduce asistența alocată vârstnicilor, bunicii si parintii vor trebui sa se mute cu copiii si nepotii lor. Nimeni nu vrea asta.

Impactul vietii la 100 de ani, insa, nu va fi doar economic ci si politic. Procesul democratic va avantaja generatia vârstnicilor in detrimentul tinerilor. Cei in varsta se vor vota pe ei insisi in functiile influente ale societatii în detrimentul tinerilor si isi vor vota beneficii care vor trebui plătite de tineri. Asta e paradigma prevazuta de experti.

Deja, varsta medie a senatorilor americani e de 62 de ani si a congresmanilor de 57 de ani. Cheltuielile medicale vor deveni exorbitante. In prezent, SUA cheltuieste 150 de miliarde de dolari anual pentru ingrijirea medicală a celor bolnavi de Alzimer’s, o sumă care e prevazută să se tripleze până in 2050. Cine va acoperi aceste cheltuieli intreabă Easterbrook? Pe de alta parte, insa, se preconizeaza si efecte pozitive. Crimele vor scădea, razboaiele se vor imputina, cheltuielile militare se vor diminua. Intr-un cuvânt, planeta va deveni mai pașnică.

 Isaia 65:20 

Teoriile demografilor si ale cercetatorilor sunt interesante, da inevitabil duc la profetia din Isaia 65:20 unde profetul vorbeste despre cerul nou si pământul nou unde “cine va muri la o sută de ani va fi tânăr”.

Fratuzoaica Jeanne Calmet a fost persoana cea mai varstnica cunoscuta istoriei moderne, fiind născută in 1875 si decedata in 1997. Expertii nu pot explica la nivel stiintific de ce vârsta medie a oamenilor creste cu 3 luni in fiecare an. Adica cei nascuti in 2015 vor trăi, in medie, cu 3 luni mai mult decit cei nascuti in 2014.

Cert este că dezechilibrul intre generatii este unul artificial si a fost generat de practica masivă a avortului. E deja acut si va deveni si mai acut. Japonia e probabil exemplul cel mai relevant. După ultimul război mondial, americanii au impus Japoniei o politică demografică de reducere a populatiei prin avort.

Consecintele deja se simt: din anii ’90 Japonia se afla intr-o stagnare economică fara precedent si se pare  permanentă. E greu de imaginat ca Japonia isi va reveni vreodată. Pentru a-si mentine puterea economica actuala, Japonia are nevoie de cel putin 600.000 de copii care să se nască anual. In prezent numarul noilor nascuti e cu mult mai mic. De fapt, tânara generatie japoneză e atât de pesimistă si dezinteresată de viitor, încât si-a pierdut chiar si interesul în sex. Da, avortul are consecințe.

 Expertii nu pot explica de ce varsta omului progreseaza natural, fara interventia omului.

De fapt, comenteaza Easterbrook, omul e o anomalie intre vietuitoarele planetei. In lumea animalelor, animalele tinere întrec la numar pe cele in varsta. Odata trecute de varsta reproducerii, animalele mor. Dar nu omul. Darwinistii si evolutionistii sunt si ei intrigati de acest fenomen pe care nici ei nu-l pot explica. In acceptiunea lor, instinctul in animale este unul de “moarte programată” (“programmed death”).

De fapt, Easterbrook isi incheie lungul articol de 20 de pagini, citând un om de stiință american după care “opinia etică a omului că moartea ar trebui amânata cât se poate de mult nu există în natură”.

Daca expertii nu cunosc raspunsul, noi credem că îl avem: profetiile lui Dumnezeu se implinesc fara interventia factorului uman, prelungirea naturală a vietii fiind o dovadă reală care se derulează sub ochii nostri. 

*

 Dreptul la moarte 

Acum câteva saptamini am scris despre un nou drept care se reliefeaza pe orizont, dreptul la moarte. E usor de înțeles că dacă vârsta medie a vietii va ajunge la 100 de ani un drept la moarte cu siguranț că va fi decretat, mai devreme sau mai târziu. Foarte probabil de către generatia tânără, norocoasă să fi văzut lumina zilei, si care, din motive economice va fi constrânsă să-si omoare părintii si bunicii. Iar cei “sătui” de viață probabil vor cere acelasi drept. Luna trecuta, de exemplu, o femeie de 105 ani din Belgia, țara morții si a infanticidului, a cerut să fie eutanasiată pentru că pur si simplu nu mai dorea să trăiască. Dorința i-a fost împlinită. 

AFR va recomanda: Articolul lui Gregg Easterbrook din The Atlantic poate fi citit aici: http://www.theatlantic.com/features/archive/2014/09/what-happens-when-we-all-live-to-100/379338/ Va recomandam si o prelegere video de 28 de minute a unui olandez privind ravagiile eutanasiei in Olanda: What happens when euthanasia is legalized: the Netherlands experience 

SANATATE – CUI ÎI ESTE TEAMĂ DE GLUTEN?

Cei interesati sa aflati noutati si idei de ultima ora privind valorile sunteti din nou invitati sa va abonati la buletinul AFR informtiv de marti. Va recomandam astazi unul din materialele publicate marti privind glutenul, o problema de sanatate pentru multi. Sanatatea este o valoare pe care o promovam. In ultimii ani se discuta tot mai mult in Romania, si mai ales in Occident, despre gluten. Acum 20 de ani nimeni nu se plangea de gluten ori pretindea ca glutenul dauneaza. Astazi 20 de milioane de americani pretind ca sunt alergici la gluten. Tot mai multi si in Romania. Care sa fie, insa, adevarul privind glutenul, e daunator ori nu? Recomandam pe aceasta tema un articol de nu mai putin de 20 de pagini publicat la sfarsitul lui Octombrie in New Yorker Magazine: http://www.newyorker.com/magazine/2014/11/03/grain 

CANADA MARGINALIZEAZĂ CRESTINII

Astazi va informam despre una din cele mai serioase incalcari a libertatii religioase a crestinilor despre care am scris vreodata. Saptamina aceasta Canada a respins acreditarea Facultatii de Drept a Universitatii Trinity din British Columbia pe unicul motiv ca Universitatea se opune homosexualitatii. [Detalii aici: Law Society Rejects Christian Law School Over Its Views on Homosexuality — and the Decision Could Call the College’s Future Into Question] Vocabularul e prea sarac sa descriem cit de socanta este aceasta stire si cit de alarmanta. Atentionam din nou crestinii din Romania ca normalizarea homosexualitatii si decretarea unui drept la nediscriminare pe baza de orientare sexuala are consecinte radicale. Foarte multi crestini intreaba: cum ma afecteaza lucrurile acestea pe mine? Aici aveti un exemplu concret. Universitatea Trinity este cea mai prestigioasa universitate crestina (evangelica) din Canada. Si Romania are universitati crestine: Emanul la Oradea (evanghelica), Dimitrie Cantemir la Bucuresti (Ortodoxa), si catolice. Nici una dintre ele nu accepta homosexualitatea. Indiferanta fata de lucrurile care se petrec in alte tari o vom plati si noi aici in Romania cu un pret la fel de greu – in timp. Citam din Dr. Martin Luther King, liderul miscarii pentru drepturi civile din Statele Unite: “Injustice anywhere is injustice everywhere”. Injustitia si nedreptatea impotriva crestinilor in Europa si America de Nord va ajunge in timp si in Romania noastra. E vremea sa ne trezim din somn!

SONDAJ DE OPINIE PENTRU VIAȚĂ- VOTATI! 

Va rugam sa votati in sondajul online alaturat. Acum citeva zile s-a sinucis in America o tinara de 29 de ani. Miscarea pro-eutanasie se foloseste de eveniment sa influenteze opinia publica in recunoasterea unui drept la suicid in America. Va rugam intrati pe link si votati NO. Sondajul a fost lansat de US News & World Report, o publicatie de larga circulatie: Should Brittany Maynard Have Had the Right to Doctor-Assisted Suicide? – US News 

 Lobby-ul LGBT din Parlamentul European găseste democratia „dezgustătoare”

Curtea Constituțională a Slovaciei a dat, în urmă cu câteva zile, undă verde unui referendum care ar urma să insereze în Constituția țării definiția clară a căsătoriei ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie. Referendumul este consecința directă a unei inițiative cetățenești de strângere de semnături, în care peste 400.000 de slovaci (10% din electorat) au cerut ca un astfel de referendum să aibă loc. Parte a acestui referendum este redundantă în acest moment, întrucât Parlamentul a adoptat deja prin lege constituțională definiția solicitată a mariajului, chiar în timp ce colectarea de semnături era în curs. Dar, în plus, inițiativa cetățenească urmărește alte două probleme de mare importanță: slovacii vor vota pentru interzicerea prin forța Constituției a adopției de copii de către cuplurile de același sex și pentru o prevedere care va clarifica faptul că părinții au dreptul să își retragă copiii de la orele de educație sexuală.

Așa cum era de așteptat, grupul de presiune LGBT din interiorul Parlamentului European este furios. Deși nu a avut nicio problemă cu faptul că majorități parlamentare restrânse au modificat, în mare viteză și suferință a procesului de consultare democratică, legile pentru a permite așa-zisele „căsătorii” între persoane de același sex în țări ca Franța sau Spania, intergrupul LGBT din legislativul european (și din care fac parte, vă reamintim, 3 distinse euro-doamne din România: R. Weber, C. Crețu și proaspăta fostă prezidențiabilă „creștină” M. Macovei) detestă ideea că oamenii obișnuiți, simpli ar putea avea ceva de spus în această chestiune. Sophie in ‘t Veld, eurodeputată olandeză lideră a lobby-ului secularist și pro-homosexual, a descris referendumul, ale cărui pregătiri au intrat în linie dreaptă, drept „dezgustător”. Cam atât despre adeziunea lobby-ului pro-gay de la Bruxelles pentru drepturile omului și procedurile democratice. Așteptăm cu interes rezultatul votului, pentru ca Slovacia să urmeze Croației (și să preceadă, probabil, Macedoniei) în protejarea instituției sacre a căsătoriei în fața agresivității neo-marxismului cultural care face ravagii în Europa de Vest și SUA. Și, cine știe, poate va urma România la rând…

PENTRU ROMANII CARE MUNCESC IN STRAINATATE

Situatia precara a copiilor Romaniei ai caror parinti lucreaza in strainatate ne preocupa. Despre asta scriem din cind in cind si scriem din nou astazi, preluind un material important de stiut de la Romanian Global News. E vorba de o initiativa buna:

Marti, 21 octombrie 2014 Madrid, Spania/Romanian Global News

Părinţii care muncesc peste hotare ar trebui să fie obligaţi prin lege să stea cel puţin 3 luni pe an împreună cu copiii lor. Este propunerea Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa, care îi cere Guvernului român să modifice legislaţia şi să-i amendeze pe cei care îşi abandonează pruncii. Sunt zeci de mii în această situaţie, mulţi ajunşi, deja la o vârstă, la care pot dezvolta tulburări, de comportament atrag, atenţia psihologii. Aceşti copii rămaşi în grija bunicilor se adună în fiecare zi, după ore, într-o clasă de la Scoala 141 din Bucureşti. Profesorii şi psihologii de la organizaţia “Salvaţi Copiii” încearcă să ţină locul părinţilor plecaţi din ţară. Îi ajută să-şi facă lecţiile şi se joacă împreună cu ei, relatează ProTv. “Sunt marginalizaţi, discriminaţi inclusiv de ceilalati copii. Li se spun orfani, căpşunari. Ei înţeleg de aici că sunt diferiţi, că sunt altfel şi că nu sunt la fel de buni”, susţine Marian Rusu, psiholog Salvaţi Copiii.

Oficial, 80 de mii de copii au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Mulţi dintre ei se simt abandonaţi şi suferă în tăcere. Tocmai de aceea, Federaţia Asociaţiilor de Romani din Europa cere guvernului să-i oblige pe aceşti părinţi să-şi petreacă cel puţin 3 luni pe an cu copiii. “Aceia dintre părinţi care nu vor petrece 3 luni cu copiii lor să fie amendaţi în prima fază, iar apoi să piardă drepturile de părinte”, explica Daniel Tecu  preşedinte FADERE. Din 2013, legea îi obligă pe părinţii care vor să plece la muncă în străinătate să anunţe serviciul de asistenţă socială cu 40 de zile înainte de a părăsi ţara. De asemene, autorităţile trebuie să ştie clar în grijă cui rămân cei mici pe perioada absenţei.Ţările în care lucrează cei mai mulţi romani sunt Italia, Spania, Marea Britanie şi Germania.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel

unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.