Feminizarea băieților și masculinizarea fetelor este un obiectiv major și imediat al revolutiei sexuale, așa după cum triumful sexului feminin asupra celui masculin este un obiectiv major și imediat al feminismului radical
Pentru revolutia sexuală si miscarea feministă, bărbații si masculinitatea sunt obstacole în calea demolarii paradigmei binare a societății, conform căreia societatea e clădită pe distinctia biologica si psihologica între bărbați și femei.
Egalitatea între bărbati si femei presupune eradicarea diferențelor naturale între sexe. Iar procesul de realizare a acestui obiectiv e forțat si începe încă din copilaria fragedă.
Experimentele radicale în Suedia indica ce se reliefeaza pe orizont in restul Occidentului. In unele gradinite suedeze copiilor li se interzice să folosească cuvintele “băiat” și “fată” tocmai pentru a fi crescuti cu notiunea de societate unisex în loc de societatea binară cladită pe sexe diferite.
In Franta socialista se fac demersuri similare unde, începând cu anul scolar 2011, liceenilor li se predă ideologia de gen (“gender ideology”) conform careia sexul masculin ori feminin nu depind de sexul biologic ci de felul in care individul se autodefineste, fie masculin ori feminin. In Germania progresista, incepind din toamna aceasta certificatele de nastere vor contine trei rubrici de identificare a sexului: masculin, feminin ori “altceva”.
In primavara am scris un comentariu cu titlul “The End of Men/Sfarsitul barbatilor”, de fapt o recenzie a unei carti cu acelasi nume scris de o tânară jurnalistă feministă. Ideea principală a cărtii era ca femeile in America au atins un nivel de emancipare socială si progres profesional si educativ care le pune cu un pas inaintea bărbatilor. Autoarea celebra acest lucru ca unul bun si util din punct de vedere social: e bine ca bărbatii să fie lăsați de căruță.
Sunt insa si alte voci care pronunta un punct de vedere diferit si îngrijorător. Intradevar, in America in general tinerii barbati par a fi in urma tinerelor in privinta realizarilor profesionale, al educatiei si chiar, in anumite domenii, in privinta câștigului. Dar lucrul acesta, spun aceste voci, trebuie sa ne ingrijoreze pentru că este rezultatul unei campanii intentionat adoptate si devizate să asigure “îmblinzirea” băietilor si transformarea lor în ceva contrar naturii masculine. E vorba de razboiul împotriva băietilor.
Cu putine luni in urma Christina Hoff Sommers a publicat The War Against Boys, (“Razboiul impotriva baietilor”) in care atentioneaza asupra efectelor nefaste asupra baietilor americani a politicii pro-feministe si anti-masculine adoptate de guvernul american incepind cu anii 60. In 2000 Sommers a publica o carte cu acelasi titlu si cu acelasi subiect. Cartea a devenit un bestseller si Sommers a decis sa publice o editie noua, lărgită, asupra aceluiasi subiect. Luna trecuta a acordat un interviu privind cartea si subiectul cărtii lui Katherine Jean Lopez de la National Review Online. In loc de a face noi o recenzie a cărtii, redam traducerea română a interviului.
Interviu cu Christina Hoff Sommers
Intrebare: Ce e razboiul impotriva baietilor? Raspuns: E mai mult un razboi de uzura. Nimeni nu se trezeste dimineata gândindu-se “ce lucru oribil as putea sa le fac baietilor astazi”? Dar baietii si tinerii barbatii au fost neglijati in mod grosolan. Astazi in America femeile obtin 62% din diplomele universitare de 2 ani, 57% din diplomele universitare de 4 ani, 60% din diplomele de masterat, si 52% din diplomele de doctorat. Când un analist al politicii educationale a privit la trendul actual in educatia universitara a glumit, pe jumatate cu dezgust, ca “ultimul barbat va absolvi universitatea in 2068”. In trecut a existat un efort imens si mult celebrat pentru a consolida pozitia fetelor in domenii unde stagnau in urma baietilor. Legile anti-discriminare din anii 60 au fost folosite sa inchida decalajul intre baieti si fete in sport. La mijlocul anilor 90 congresul a adoptat Legea Echitatii Sexuale (Gender Equity Act), identificind fetele ca fiind un segment de populatie dezavantajat, la acelasi nivel cu alte minoritatii discriminate. Sute de milioane de dolari au fost cheltuiti sa imbunatateasca performanta fetelor in sport, la matematica ori stiinte. Astazi, insa, baietii sunt cei care au nevoie de ajutor. Dar pina acuma Congresul si Ministerul Educatiei au privit in directia opusa.
Intrebare: Subiectul acesta a fost un subiect de al dtra de o vreme. Lucrurile s-au imbunatatit ori s-au facut mai rele? Raspuns: Casa de editura care mi-a publicat cartea m-a rugat sa amplific editia 2000 a cartii The War Against Boys (“Razboiul impotriva baietilor”) tocmai pentru ca situatia precara a baietilor se inrautateste. Un studiu recent al Biroului National de Cercetari Economice (National Bureau of Economic Research) documenteza un trend remarcabil la elevii care invata bine: in anii 1980 aproape un numar egal de baieti si fete de liceu cu note bune spuneau ca intentioneaza sa faca studii post-universitare. In prima decada a noului secol 27% dintre fete au afirmat asta in comparatie cu doar 16% dintre baieti. Dar ceea ce ingrijoreaza si mai mult este declinul perspectivelor sociale si educationale a tinerilor barbati albi, latino si de culoare. Un studiu din 2011 a lui Brooking Institution descrie cum milioane de tineri barbati putin educati au fost pur si simplu decuplati de motorul progresului economic. In masura in care Statele Unite se indreapta spre o economie bazata pe cunostinte (“knowledge based”), realizarile scolare au devenit fundamentul unei vieti de succes profesional. Tinerele femei se adapteaza. Tinerii barbati nu.
Intrebare: De ce e mai greu sa educi baietii decit fetele? Ce facem gresit? Raspuns: Haide sa-i spunem pe nume: baietii sunt diferiti de fete. In grup, baietii sunt zgomotosi, galagiosi, si dificil de stapinit. Multi dintre ei sunt dezorganizati si fara rabdare. Tendinta lor este sa le placa actiunea, riscul si competitia. Cind niste cercetatori au intrebat un grup de baieti de ce nu vorbesc mai mult despre problemele personale, cei mai multi dintre ei au raspuns ca asta ar fi un lucru bizar si o pierdere de timp. Clasele din scolile zilelor noastre sunt focalizate pe sentimente, derid riscul, interzic competitia intre elevi, si sunt sedentare. Inca din gradinita baietii deja sunt pedepsiti pentru ca se comporta ca baietii. Jocul caracteristic baietilor este dur (“rough-and-tumble play”) Nu exista nicio societate cunoscuta cercetatorilor unde baietii nu se comporta asa (unele fete fac la fel dar in numar mult mai mic). In multe scoli, jocurile dure ori de trinta ale baietilor nu mai sunt tolerate. Chiar adulti cu intentii bune, dar intoleranti, insista ca jocurile de-a razboiul sa fie inlocuite cu jocurile de pace. Jocurile de acest tip sunt inlocuite cu “cercurile de prieteni” in care nimeni nu pierde. Baieti inca de la varsta de 5 sau 6 ani sunt pedepsiti daca se joaca jocuri de tipul politistii si banditii. Scolile noastre s-au transformat in medii ostile pentru majoritatea baietilor.
Intrebare: Care este solutia pentru decalajul intre baieti si fete, si de ce scolile noastre nu se occupa de asta? Raspuns: In primul rind, putem urma exemplul britanicilor, al canadienilor si al australienilor. Ei au atacat direct problema stagnarii masculine. Ei experimenteaza cu programe care-i ajuta pe baieti sa fie mai organizati, mai focalizati si mai implicati. Aceste programe includ teme de casa modelate pe natura baietilor (literatura stiintifico-fantastica, literatura fantezista, sport, spionaj, batalii); pauze mai lungi intre clase (in timpul carora baietilor li se permite sa se implice in jocuri mai dure pentru a se degaja de rutina din clasa); campanii care incurajaza alfabetizarea; clase doar pentru baieti; si mai multi invatatori barbati (si invatatoare interesate in a educa baietii cu probleme la invatatura). Cu citiva ani in urma, guvernul australian a lansat o campanie numita “Succes pentru baieti”. Programul acesta a acordat fonduri nerambursabile la 1.600 de scoli pentru a incorpora in curicula scolara programe speciale pentru baieti.
Un program de genul “Succes pentru baieti” ar avea o opozitie feroce in Congresul american. Legiuitorii ar primi o avalanse de faxuri, mesaje electronice, petitii si telefoane din partea unor grupuri feministe care i-ar acuza ca promoveaza o politica de retrogradare a femeilor si a fetelor. In Statele Unite exista o retea de grupuri feministe care lucreaza continuu pentru a proteja si promova ceea ce ele percep ca fiind interesele femeilor. Din nefericire nu exista o retea similara pentru baieti – ei sunt lasati de unii singuri.
Intrebare: Care sunt implicatiile politice ale situatiei dezavantajoase a baietilor? Raspuns: In contextul crizei baietilor, atit liberalii cit si conservatorii ar fi bine sa-si reconsidere unele din prezumtiile privind sursa principala a problemelor natiunii. Liberalii depling constant “feminizarea saraciei” si insista ca guvernul sa adopte politici mai generoase pentru a ajuta milioanele de mame necasatorite. Conservatorii deplora declinul familiei si accentueaza necesitatea restaurarii valorilor fundamentale. Dar, asa cum indica tot mai clar noile date, atit saracia femeilor cit si declinul familiei sunt direct conectate cu declinul norocului tinerilor barbati.
AFR va recomanda: Versiunea engleza a interviului poate fi citita aici: http://nationalreview.com/node/358589/print
JOCURILE DE NOROC – O MĂRTURIE MIȘCĂTOARE
Joia trecuta am scris despre impactul nefast al jocurilor de noroc asupra individului si a familiei lui. Am primit la redactie marturia alaturata care e bine sa fie cunoscuta, dar pe care o dăm in anonimat.
Multumesc mult pentru că aduceti in lumină acest subiect, si imi permit sa va relatez si povestea mea, Eu consider ca dependenta de jocurile de noroc este cea mai pacatoasa, periculoasa pentruca implica atat persoana, familia cat si societatea, si pt ca este atat de extinsa si ramificata este greu de stapanit si combatut, eu compar aceasta dependenta cu “Vita de vie”, care porneste de la un firicel de samanta si devine butuc cu ramificatiile care se tot intaresc din zi in zi, din anotimp in anotimp, din an in an …
si acum povestea mea: care incepe in anul 1982, eram 2 tineri frumosi, colegi la Facultatea de ___________ din __________, lucram fiecare la cate un servici bun, el la Intreprinderea _________, iar seara la cursuri, in anul 1985 (ultimul an de facultate) ne-am casatorit si stateam intr-un ap impreuna cu alti colegi – tot studenti – de-ai lui, stiam ca are aceasta boala de la inceput, dar am zis ca nu este atat de grav si o sa-l fac eu sa-i treaca – mare gresala, in anul 1988 am nascut prima fetita si ne-a repartizat o garsoniera, bun, dupa revolutie in anul 1992 am nascut a doua fetita si ne-am mutat in casa (nationalizata) a bunicilor mei, foarte bine pana in anul 1997 cand am cumparat ap iar bunicul a murit, din acel an el si-a dat demisia si nu mai are servici nici in ziua de astazi, evident in tot acest timp aveam probleme financiare iar soacra mea ne tot interoga “de ce nu avem bani” si nu credea ca acest viciu este cauza, inventand tot felul de alte scuze, fetele au crescut, fata cea mare a urmat Scoala centrala, Liceul __________ si Facultatea de limbi straine – franceza – spaniola cea mica a urmat Seminarul ____________, iar acum este studenta la ____________, după moartea bunicului meu in 1996, el a inceput sa vândă tot din casă, nu pierdea noptile, pt că-i ajungeau zilele, juca la jocuri mecanice, care mie mi se pare cel mai “parsiv” mod de jocuri, par inofensive, zicea că nu pierde mult, avea grijă să nu ne lipseasca mâncarea sau strictul necesar, dar atât, eu eram la servici, fetele la scoala, iar el avea toata ziua la dispozitie …
in anul 2009 cand fetele erau mari 21 si respectiv 17 ani am divortat, spre surprinderea tuturor, care nu intelegeau ce ne-a apucat, ca până in acel moment eram un exemplu pt cei din jur, am rezistat 24 de ani in casnicie si mi-a fost foarte greu sa iau decizia de a divorta, dar nu se putea altfel, mi-am dat seama ca numai in acest mod pot sa-l salvez, cam asta este, cu drag, GEC
VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.
Pingback: Războiul împotriva băietilor! | Revista ARMONIA - Saltmin Media