Vasile V. Moisescu – BIOGRAFIE, fragmente (3)

În iulie 1964 Vasile V. Moisescu este eliberat, dar sleit de puteri şi destul de bătrân pentru a-şi putea relua slujba.

Oficiul forţelor de muncă îi va oferi un post de vânzător de bilete de loto cu taraba şi nimic mai mult.

În cele din urmă va primi totuşi un ajutor social, apoi o pensie mică. Mai norocoşi, dacă se poate spune aceasta, câţiva dintre cei arestaţi în lotul Moisescu vor lua calea libertăţii, spre Statele Unite.

Deşi fusese avertizat să nu-şi părăsească domiciliul, atunci când află că bunul său prieten şi tovarăş de închisoare Traian Dorz, liderul spiritual al mişcării Oastea Domnului, era bolnav la domiciliul său din satul Livada Beiuşului, s-a hotărât să-l viziteze. Continue reading “Vasile V. Moisescu – BIOGRAFIE, fragmente (3)”

Vasile V. Moisescu – BIOGRAFIE, fragmente (2)

Şederea în Bucureşti a familiei Moisescu va cunoaşte, dincolo de dificultăţi financiare şi locative – probleme cu care se vor confrunta de-a lungul întregii lor convieţuiri – un moment de cumpănă, în anul 1946: boala lui Vasile. Iniţial diagnosticată ca reumatism banal, boala se va dovedi extrem de severă: neoplazie a extremităţii superioare a peroneului stâng, altfel spus, în urma biopsiei efectuate la Institutul Babeş, cancer. La operaţie, doctorii vor descoperi o tumoră de mărimea unui ou mare de gâscă, tumoră care, neavând capsulă, ameninţa să invadeze întregul muşchi. Rezecţia ţesutului distrus îi va salva viaţa. La analize i s-au mai descoperit insuficienţă venoasă cronică şi insuficienţă hepatică, boli care au apărut şi avansat în timpul activităţii istovitoare de care a avut parte cât timp a funcţionat la Ministerul Justiţiei. În multele sale memorii şi autobiografii adresate oficialilor, Vasile V. Moisescu se va referi la acea perioadă: Continue reading “Vasile V. Moisescu – BIOGRAFIE, fragmente (2)”