Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. (1 Corinteni 9:27)

Aici apostolul Pavel vorbeste de-o asprime pe care și-o aplică lui însuși, în timp ce creștinii (în general) sunt  tentați să fie aspri cu alte persoane. În cazul de față el vorbeste unora cărora le vestise Evanghelia. Adică, noi ne purtăm aspri cu frații, în adunare. Vedem în acești frați tot felul de defecte și cusururi pe care le analizam cu maximu’ de exigență. Continue reading “Un duh de critică! Ori un duh stăpânit?” →